Georgescu Dragos
Un nou cutremur s-a produs în România, în dimineața zilei de marți, 25 august 2026. Seismul a avut loc în zona seismică Vrancea, Buzău, una dintre cele mai active regiuni din țară. Mișcarea tectonică a fost înregistrată la primele ore ale dimineții și a avut o magnitudine de peste 4 grade.
Cutremur în România marți dimineața. Unde s-a resimțit
Datele oficiale arată că seismul s-a produs la o adâncime considerabilă, caracteristică multor cutremure vrâncene. Este al doilea cutremur cu magnitudinea de peste 4 înregistrat în această zonă de la începutul lunii august 2026.
Potrivit informațiilor actualizate publicate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, cutremurul din 25 august a avut magnitudinea ML 4,4 și s-a produs la adâncimea de 145,2 kilometri.
Seismul s-a produs marți, 25 august 2026, la ora 04:56:39, ora locală a României. Epicentrul a fost localizat în zona seismică Vrancea, Buzău.
Conform datelor oficiale, cutremurul a avut magnitudinea ML 4,4 și s-a produs la o adâncime de 145,2 kilometri. INFP l-a încadrat în categoria cutremurelor medii.
Adâncimea la care s-a produs este un element important. Zona Vrancea este cunoscută pentru cutremurele intermediare, care se pot produce la zeci sau chiar peste 100 de kilometri sub suprafața Pământului.
În cazul seismelor vrâncene mai adânci, undele seismice se pot propaga pe suprafețe întinse. Din acest motiv, un cutremur poate fi perceput și în localități aflate la distanțe considerabile de epicentru.
Cutremurul de marți dimineață s-a produs la aproximativ 57 de kilometri sud de Focșani și 57 de kilometri sud-est de Sfântu Gheorghe. Epicentrul a fost, de asemenea, la aproximativ 62 de kilometri sud de Buzău și 65 de kilometri est de Brașov.
Ploieștiul se află la aproximativ 83 de kilometri sud-vest de zona epicentrală indicată de institut.
Este al doilea cutremur de peste 4 grade din august
Activitatea seismică din zona Vrancea a fost prezentă pe parcursul întregii luni august, însă majoritatea evenimentelor au avut magnitudini reduse.
Cutremurul din 25 august este al doilea din această lună care depășește pragul magnitudinii 4.
Primul s-a produs în seara zilei de 11 august 2026. La ora 20:21:16, în zona seismică Vrancea, Buzău, a fost înregistrat un cutremur cu magnitudinea ML 4,3.
Acesta s-a produs la adâncimea de 133,2 kilometri. Epicentrul a fost localizat la aproximativ 55 de kilometri sud-est de Sfântu Gheorghe, 56 de kilometri est de Brașov și 59 de kilometri sud de Buzău.
Comparând cele două evenimente, cutremurul din 25 august a avut o magnitudine ușor mai mare și s-a produs la o adâncime mai mare.
Între cele două seisme au fost înregistrate și alte mișcări tectonice de intensitate mai redusă.
Pe 19 august, de exemplu, în zona Vrancea-Buzău s-a produs un cutremur cu magnitudinea ML 2,9, la adâncimea de 142,3 kilometri.
Astfel de evenimente sunt monitorizate permanent de specialiști și fac parte din activitatea seismică obișnuită a regiunii.
Mai multe cutremure au fost înregistrate în august
Luna august 2026 a adus mai multe cutremure de magnitudine mică și moderată în zona Vrancea.
Pe 3 august, la ora 12:34:57, a avut loc un seism cu magnitudinea ML 3,1, produs la adâncimea de 121,9 kilometri. În aceeași zi au mai fost înregistrate două cutremure, cu magnitudinile 2,8 și 2,4.
Cele două evenimente s-au produs însă la adâncimi mult mai mici, de 17,7 kilometri, respectiv 15,1 kilometri.
Pe 7 august a fost înregistrat un cutremur cu magnitudinea ML 3,2, la adâncimea de 114,7 kilometri. În aceeași zi, un alt seism, cu magnitudinea 2,5, s-a produs în zona Vrancea.
O zi mai târziu, pe 8 august, un nou cutremur cu magnitudinea ML 2,8 a avut loc la o adâncime de 136,7 kilometri.
Seria a continuat pe 11 august, când, înaintea seismului de 4,3, a fost înregistrată o mișcare tectonică de magnitudine 2,8.
Pe 18 august, un cutremur cu magnitudinea ML 3,3 s-a produs în zona seismică Vrancea, la adâncimea de 133,3 kilometri, iar în noaptea următoare a fost înregistrat seismul de 2,9.
Datele arată, așadar, o activitate seismică repetată în regiune, cu predominanța evenimentelor de magnitudine mică.
De ce se produc atât de multe cutremure în Vrancea
Zona seismică Vrancea ocupă un loc aparte pe harta seismică a Europei. Aici sunt înregistrate frecvent cutremure la adâncimi intermediare.
Din punct de vedere geologic, cutremurele apar atunci când energia acumulată în interiorul Pământului este eliberată prin fracturarea și deplasarea rocilor supuse unor tensiuni.
Specialiștii INFP explică faptul că seismele tectonice din România se pot produce de-a lungul unor falii crustale, la adâncimi mai mici de aproximativ 60 de kilometri, dar și la adâncimi intermediare, situate aproximativ între 60 și 200 de kilometri.
Cutremurul din 25 august, produs la peste 145 de kilometri adâncime, se încadrează în cea de-a doua categorie.
Această particularitate explică și motivul pentru care unele cutremure vrâncene pot fi resimțite pe arii întinse.
Un cutremur de adâncime și unul superficial, chiar dacă au magnitudini apropiate, pot avea efecte diferite la suprafață. Distanța până la focar, structura geologică și caracteristicile clădirilor sunt doar câțiva dintre factorii care influențează modul în care este percepută mișcarea terenului.
Magnitudinea și intensitatea nu reprezintă același lucru
În informațiile despre cutremure apar frecvent doi termeni care pot fi confundați: magnitudinea și intensitatea.
Magnitudinea indică dimensiunea seismului și energia eliberată în focar. Pentru același cutremur există, în principiu, o valoare a magnitudinii, chiar dacă aceasta poate fi revizuită după analizarea suplimentară a datelor.
Intensitatea descrie efectele cutremurului într-un anumit loc. Ea poate fi diferită de la o localitate la alta.
Cu cât o zonă este mai departe de epicentru, cu atât mișcarea poate fi mai puțin evidentă. Totuși, această regulă nu este absolută, deoarece propagarea undelor depinde și de caracteristicile geologice ale terenului.
Contează inclusiv tipul construcției, etajul la care se află o persoană și modul în care clădirea reacționează la undele seismice.
Din acest motiv, relatările oamenilor despre același cutremur pot fi foarte diferite. Unii îl pot percepe clar, în timp ce alte persoane aflate în aceeași localitate pot să nu simtă nimic.
Cutremurele din Vrancea sunt atent monitorizate
Activitatea seismică a României este urmărită permanent prin rețeaua de monitorizare.
Înregistrarea rapidă a unui cutremur permite stabilirea parametrilor preliminari precum ora producerii, magnitudinea, adâncimea și poziția epicentrului.
Ulterior, unele valori pot fi revizuite după ce specialiștii analizează mai multe date. Acesta este motivul pentru care informațiile apărute imediat după un seism pot fi diferite de cele publicate ulterior.
Monitorizarea seismicității teritoriului României reprezintă unul dintre obiectivele importante ale Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului.
În cazul unui cutremur cu magnitudine moderată, apariția sa nu trebuie interpretată automat ca un semn că urmează un eveniment major.
Cutremurele nu pot fi prognozate în sensul stabilirii exacte a zilei, orei și magnitudinii unui viitor seism. Activitatea unei regiuni poate fi studiată statistic și geologic, însă momentul exact al unui cutremur important nu poate fi anunțat în avans.
Vrancea a produs cele mai importante cutremure din istoria recentă a României
Interesul ridicat pentru orice seism produs în Vrancea are și o explicație istorică. Cele mai importante cutremure care au afectat România în ultimul secol au avut legătură cu această zonă.
Cutremurul din 10 noiembrie 1940 a avut magnitudinea-moment 7,7 și s-a produs la o adâncime de aproximativ 150 de kilometri. A fost cel mai puternic cutremur din România, din punctul de vedere al energiei eliberate, înregistrat în secolul al XX-lea.
Un alt moment dramatic a fost seara zilei de 4 martie 1977. Atunci, un cutremur cu magnitudinea Mw 7,4 s-a produs în zona Vrancea, la o adâncime de aproximativ 94 de kilometri.
Seismul din 1977 a provocat pagube uriașe. Potrivit datelor INFP, 1.578 de persoane și-au pierdut viața, aproximativ 90% dintre victime fiind în București.
Aceste evenimente istorice explică de ce mișcările tectonice vrâncene atrag imediat atenția publicului, chiar și atunci când magnitudinea lor este mult mai redusă.
Ce trebuie făcut în timpul unui cutremur
Un seism nu lasă timp pentru decizii complicate. Din acest motiv, regulile de comportament trebuie cunoscute înaintea producerii unei situații de urgență.
Persoanele aflate într-o clădire trebuie să evite panica și deplasările periculoase în timpul mișcării seismice. Ieșirea în grabă pe scări poate crește riscul de accidentare.
Este importantă îndepărtarea de ferestre, geamuri, corpuri de mobilier instabile și obiecte grele care pot cădea.
Protejarea capului și adăpostirea într-o zonă cât mai sigură pot reduce riscul producerii unor răni.
După încetarea mișcării, evacuarea trebuie făcută calm, atunci când situația o impune și traseul poate fi parcurs în siguranță.
De asemenea, este util ca fiecare familie să aibă pregătite câteva lucruri esențiale pentru situații de urgență: apă, medicamente necesare, lanternă, baterii externe, copii ale documentelor importante și câteva alimente neperisabile.
Pregătirea nu înseamnă alarmism, ci reducerea riscurilor în cazul unei situații neprevăzute.
Activitatea seismică din august rămâne în atenția specialiștilor
Cutremurul produs pe 25 august 2026 se înscrie în activitatea seismică specifică zonei Vrancea, însă se remarcă prin magnitudinea sa în raport cu celelalte evenimente înregistrate în această lună.
Cu magnitudinea ML 4,4 și o adâncime de 145,2 kilometri, acesta este al doilea seism de peste 4 grade produs în Vrancea în august, după cel de magnitudine 4,3 din 11 august.
Între aceste două evenimente au existat mai multe cutremure mai slabe, majoritatea cu magnitudini situate sub 3,5.
Frecvența lor confirmă caracterul activ al regiunii Vrancea, fără ca simpla succesiune a unor cutremure mici sau moderate să permită stabilirea momentului unui eventual seism mai puternic.
Pentru populație, cele mai importante rămân informarea din surse oficiale și cunoașterea regulilor de comportament în caz de cutremur. În același timp, fiecare eveniment seismic readuce în discuție vulnerabilitatea clădirilor vechi și necesitatea pregătirii pentru situații de urgență, în special în localitățile expuse riscului seismic.
