Sportul românesc este din nou în doliu. Viorel Florin Grosu, unul dintre oamenii importanți ai ciclismului din România, a murit la vârsta de doar 59 de ani. Fost campion național, antrenor și mentor pentru numeroși sportivi, acesta a lăsat în urmă o moștenire greu de egalat, construită în zeci de ani de muncă, pasiune și devotament pentru ciclism.
Doliu în sportul românesc. A murit un multiplu campion al României
Vestea dispariției sale a venit în noaptea de marți spre miercuri, 26 august 2026, și a provocat numeroase reacții în lumea sportului. Anunțul a fost făcut chiar de fiul său, Eduard Grosu, unul dintre cei mai cunoscuți cicliști români ai ultimelor decenii.
Viorel Grosu nu a fost doar un fost sportiv de performanță. După încheierea carierei competiționale, și-a dedicat o mare parte din viață pregătirii generațiilor tinere, activând inclusiv în cadrul loturilor naționale de juniori și al Federației Române de Ciclism.
Dispariția lui Viorel Grosu a venit mult prea devreme și a lăsat un gol profund în comunitatea ciclismului românesc.
Acesta avea doar 59 de ani și continua să fie implicat activ în sportul pe care îl iubea.
De-a lungul anilor, Viorel Grosu a trecut prin mai multe ipostaze. A fost sportiv de performanță, apoi antrenor și formator, dar și unul dintre oamenii care s-au implicat în dezvoltarea ciclismului românesc dincolo de rezultatele personale.
Pentru cei apropiați era cunoscut și sub numele de „nea Vio”, o formulă care spune multe despre relația pe care o avea cu oamenii din jur.
Vestea morții sale a fost anunțată de fiul său, Eduard Michael Grosu.
„Cu durere în suflet, vă anunț că în această seară tatăl meu, Viorel Florin Grosu, a încetat din viață. Dumnezeu să-l odihnească în pace și lumină. Veșnic în inimile noastre”, a transmis Eduard Grosu.
Mesajul a fost urmat de numeroase reacții din partea celor care l-au cunoscut pe fostul campion și antrenor.
A fost multiplu campion național la ciclism
Înainte de a deveni unul dintre cei mai respectați antrenori din ciclismul românesc, Viorel Grosu a cunoscut performanța chiar din postura de sportiv.
Acesta a fost multiplu campion național și și-a construit un nume într-o perioadă în care ciclismul presupunea enorm de multă muncă și condiții de pregătire cu totul diferite de cele existente astăzi.
Experiența acumulată în competiții avea să devină extrem de valoroasă mai târziu.
Viorel Grosu știa din propria experiență ce presupune efortul unui sportiv, cum se gestionează presiunea unei curse și cât de mult contează disciplina atunci când cineva își dorește performanță.
Tocmai de aceea, tranziția către antrenorat a venit firesc.
În loc să se îndepărteze de sport după încheierea carierei de ciclist, Grosu a ales să rămână aproape de bicicletă și de generațiile următoare.
A început astfel una dintre cele mai importante etape ale vieții sale.
Și-a dedicat viața formării tinerilor cicliști
Viorel Grosu a fost strâns legat de clubul Torpedo Zărnești, unde a pregătit numeroși sportivi.
Pentru mulți dintre ei, nu a reprezentat doar un antrenor care stabilea programe de pregătire sau strategii de cursă.
A fost mentorul care i-a învățat ce înseamnă disciplina, răbdarea și capacitatea de a continua după un eșec.
În sporturile de anduranță, diferența dintre talent și performanță este făcută deseori de mentalitate.
Un ciclist trebuie să suporte ore întregi de efort, condiții meteo dificile, cățărări epuizante și momente în care organismul pare că nu mai poate continua.
Rolul antrenorului devine, în aceste condiții, esențial.
Viorel Grosu a avut capacitatea de a lucra cu sportivi foarte tineri și de a-i pregăti nu numai fizic, ci și mental pentru competiții.
Numeroși cicliști care au trecut prin mâinile sale au ajuns ulterior să concureze la nivel important.
Aceasta este probabil una dintre cele mai valoroase părți ale moștenirii sale.
Viorel Grosu a lucrat și cu loturile naționale
Activitatea lui Viorel Grosu a depășit nivelul cluburilor.
El a fost implicat în pregătirea loturilor naționale de juniori și a reprezentat România în competiții internaționale destinate tinerilor sportivi.
Un exemplu relevant a venit chiar în 2025.
Viorel Florin Grosu s-a aflat în stafful lotului României de ciclism pe șosea la Festivalul Olimpic al Tineretului European de la Skopje. El a lucrat alături de Marcel Gheorghe cu șase tineri cicliști români, trei fete și trei băieți.
Nu era prima sa experiență într-o asemenea competiție.
Și la ediția FOTE din 2023, desfășurată la Maribor, Viorel Grosu fusese antrenorul lotului de ciclism pe șosea al României.
Prezența constantă în staffurile delegațiilor naționale arată nivelul de încredere de care se bucura în lumea ciclismului.
Pentru tinerii sportivi, participarea la asemenea concursuri poate reprezenta primul contact cu presiunea marilor competiții internaționale.
Un antrenor experimentat poate face diferența într-un asemenea moment.
A făcut parte din Comisia Tehnică a Federației Române de Ciclism
Contribuția sa nu s-a limitat la activitatea de pe marginea traseului.
Viorel Grosu era și membru al Comisiei Tehnice din cadrul Federației Române de Ciclism.
Această poziție arată implicarea sa inclusiv în dezvoltarea și organizarea disciplinei la nivel național.
Experiența acumulată ca sportiv și antrenor îi oferea o perspectivă complexă asupra problemelor și nevoilor ciclismului românesc.
Era unul dintre oamenii care cunoșteau sportul atât din interiorul plutonului, cât și din postura celui care pregătește generația următoare.
Federația Română de Ciclism a reacționat după dispariția sa, vorbind despre un om care și-a dedicat viața acestui sport.
În mesajele apărute după deces, Viorel Grosu a fost descris drept mentor și reper pentru cei care au avut șansa să lucreze alături de el.
Fiul său, Eduard Grosu, a scris istorie în ciclismul românesc
Una dintre cele mai importante povești legate de Viorel Grosu este cea a propriului său fiu.
Eduard Grosu a ajuns unul dintre cei mai valoroși cicliști români ai generației sale.
Iar tatăl său a fost omul care i-a pus bazele carierei.
Relația lor a însemnat inevitabil și multe ore de antrenament, drumuri, sacrificii și competiții.
Rezultatele aveau să confirme munca depusă.
Eduard Grosu a devenit primul ciclist român care a concurat pentru o formație din categoria Pro Continental și unul dintre puținii rutieri români care au reușit să ajungă la cel mai înalt nivel al ciclismului internațional.
Momentul definitoriu a venit odată cu participarea în Giro d’Italia.
Pentru ciclismul românesc, prezența într-un Mare Tur reprezintă o performanță uriașă.
Giro d’Italia se află, alături de Turul Franței și Vuelta a España, între cele mai importante trei curse pe etape din lume.
Performanța istorică obținută în Giro d’Italia
În 2015, Eduard Grosu a obținut unul dintre cele mai bune rezultate din istoria ciclismului românesc la nivel internațional.
Rutierul român s-a clasat pe locul al cincilea în etapa a 13-a din Giro d’Italia.
Rezultatul a reprezentat cea mai bună clasare obținută până la acel moment de un ciclist român într-o etapă a Turului Italiei.
În spatele unui asemenea rezultat există însă ani întregi de formare.
Viorel Grosu a avut un rol fundamental în această poveste.
El a fost cel care i-a transmis fiului său pasiunea pentru ciclism și l-a învățat primele principii ale sportului de performanță.
Pentru un părinte, momentul în care propriul copil ajunge să concureze într-una dintre cele mai mari întreceri sportive ale lumii are o semnificație aparte.
Pentru un antrenor, reprezintă și validarea unei munci începute cu mulți ani înainte.
În cazul lui Viorel Grosu, cele două roluri s-au suprapus.
Un om respectat în comunitatea ciclismului românesc
Dincolo de medalii și rezultate, Viorel Grosu a rămas în memoria celor care l-au cunoscut prin modul în care s-a raportat la oameni.
În lumea sportului, antrenorii care lucrează cu juniori au o responsabilitate specială.
Ei nu pregătesc doar sportivi.
Lucrează cu adolescenți aflați într-o etapă în care caracterul este încă în formare.
Pentru acești tineri, antrenorul devine deseori una dintre cele mai importante figuri din afara familiei.
Învață de la el cum să reacționeze după o înfrângere, cum să gestioneze succesul și cum să își respecte adversarii.
Viorel Grosu a fost unul dintre acești oameni.
Generațiile care au trecut prin mâinile sale reprezintă acum o parte din moștenirea pe care o lasă în urmă.
Unii dintre foștii săi sportivi au continuat în ciclism.
Alții au ales drumuri diferite.
Pentru fiecare însă, anii petrecuți în sport au lăsat lecții pe care le-au dus mai departe.
Ciclismul românesc pierde un om cu experiență uriașă
Moartea lui Viorel Grosu nu înseamnă doar dispariția unui fost campion.
Ciclismul românesc pierde un om cu o experiență acumulată în zeci de ani.
Sporturile cu vizibilitate mai mică decât fotbalul depind enorm de asemenea persoane.
În spatele fiecărui sportiv care ajunge la nivel internațional există cluburi mici, antrenori, părinți și oameni care lucrează ani întregi fără să fie în centrul atenției.
Ei caută copii talentați, îi conving să continue atunci când rezultatele întârzie și îi însoțesc la sute de antrenamente și concursuri.
De multe ori, munca lor este cunoscută aproape exclusiv în interiorul sportului.
Viorel Grosu făcea parte din această categorie.
A fost un om pentru care ciclismul nu a reprezentat doar o profesie.
A fost o viață.
A rămas implicat în pregătirea noilor generații până în ultimii ani
Un detaliu important despre cariera lui Viorel Grosu este continuitatea activității sale.
Nu vorbim despre un fost antrenor care se retrăsese de mult timp din sport.
În 2025, cu doar un an înaintea dispariției sale, se afla încă în stafful lotului României prezent la Festivalul Olimpic al Tineretului European de la Skopje.
Această prezență demonstrează că a rămas conectat permanent la generațiile tinere.
Pentru ciclismul românesc, experiența unui fost sportiv care a traversat mai multe epoci ale disciplinei era extrem de valoroasă.
Viorel Grosu văzuse modul în care s-au schimbat pregătirea, tehnologia bicicletelor, metodele de antrenament și competițiile.
În același timp, unele lucruri au rămas neschimbate.
Munca, disciplina și capacitatea de a suporta efortul continuă să fie esențiale.
Acestea sunt valorile pe care le-a transmis mai departe sportivilor săi.
Ultimul drum al lui Viorel Grosu
Potrivit informațiilor făcute publice după deces, înmormântarea lui Viorel Grosu este programată pentru vineri, 28 august 2026, de la ora 12:00.
Familia, apropiații, foștii sportivi și oamenii din lumea ciclismului se pregătesc astfel să își ia rămas-bun de la cel cunoscut de mulți drept „nea Vio”.
Durerea este cu atât mai mare cu cât dispariția a venit la numai 59 de ani, într-un moment în care Viorel Grosu avea încă un rol important în ciclism.
În urma sa rămân rezultatele obținute ca sportiv, dar mai ales oamenii pe care i-a format.
Rămâne și povestea lui Eduard Grosu, fiul care a dus numele familiei pe unele dintre cele mai importante trasee din ciclismul mondial.
De fiecare dată când unul dintre sportivii pregătiți de el va urca pe bicicletă, o parte din lecțiile transmise de Viorel Grosu va merge mai departe.
Acesta este, poate, unul dintre cele mai puternice lucruri pe care le poate lăsa în urmă un antrenor.
Medaliile se păstrează în vitrine, recordurile sunt depășite, iar rezultatele rămân în statistici. Oamenii formați de-a lungul unei vieți duc însă mai departe disciplina, pasiunea și valorile celui care i-a îndrumat.
Viorel Grosu a murit la doar 59 de ani, dar numele său rămâne legat de ciclismul românesc, de Torpedo Zărnești, de loturile naționale și de generațiile pe care le-a ajutat să descopere sportul de performanță.






















