Georgescu Dragos
Tensiunile politice au escaladat în Parlament, la numai o zi după debutul sesiunii de toamnă. PNL și USR au decis miercuri, 2 septembrie 2026, să boicoteze activitățile din Camera Deputaților, acuzând PSD că a format, prin voturile date alături de AUR și alte grupuri parlamentare, o nouă majoritate politică.
Decizia radicală luată de Bolojan și Fritz după ce PSD și AUR au făcut alianță în Parlament
Conflictul a pornit de la împărțirea funcțiilor din Biroul Permanent al Camerei Deputaților. Liberalii și reprezentanții USR susțin că două poziții care le reveneau au ajuns la reprezentanți AUR și SOS România.
PNL reclamă în special pierderea unui post de secretar și susține că repartizarea convenită la începutul legislaturii a fost schimbată fără o renegociere între liderii grupurilor parlamentare.
În semn de protest, deputații PNL și USR au decis să nu participe la ședința de plen, la votul final, la lucrările comisiilor, la Biroul Permanent și la Comitetul Liderilor.
Mai mult, cele două formațiuni au anunțat că vor contesta la Curtea Constituțională hotărârea prin care a fost modificată componența conducerii Camerei Deputaților.
PNL și USR boicotează activitatea Camerei Deputaților
Decizia luată de liberali și USR marchează o nouă etapă a conflictului politic din Parlament.
Gabriel Andronache, liderul deputaților PNL, a explicat că parlamentarii liberali nu vor participa miercuri la principalele activități ale Camerei.
„Vom boicota astăzi toate activităţile parlamentare, cu excepţia activităţilor de la grup, în sensul în care nu vom fi prezenţi în şedinţa Camerei Deputaţilor, nu vom fi prezenţi la votul final, nu vom fi prezenţi la şedinţele comisiilor de astăzi şi nici la şedinţa Biroului Permanent şi, de asemenea, la şedinţa Comitetului Liderilor”, a declarat Gabriel Andronache.
Prin urmare, singurele activități la care reprezentanții celor două partide continuă să participe sunt cele desfășurate în interiorul propriilor grupuri parlamentare.
Protestul are la bază evenimentele petrecute marți, 1 septembrie, când senatorii și deputații au revenit în Parlament pentru noua sesiune.
La Camera Deputaților, votarea noii componențe a Biroului Permanent a provocat imediat dispute.
PNL și USR au reclamat că repartizarea funcțiilor nu mai respectă înțelegerea stabilită între grupurile parlamentare la începutul actualei legislaturi.
Liberalii susțin că AUR a primit o funcție de secretar care, potrivit înțelegerii inițiale invocate de PNL, trebuia să revină liberalilor în această sesiune.
De aici până la acuzațiile privind existența unei noi majorități parlamentare nu a mai fost decât un pas.
De unde a pornit scandalul dintre PNL, USR, PSD și AUR
Biroul Permanent reprezintă una dintre structurile esențiale pentru funcționarea Camerei Deputaților.
Din această structură fac parte președintele Camerei, vicepreședinții, secretarii și chestorii.
Funcțiile sunt repartizate între grupurile parlamentare în funcție de configurația politică și de negocierile purtate între reprezentanții partidelor.
Problema reclamată acum de PNL și USR este modul în care această repartizare a fost modificată.
Gabriel Andronache a susținut încă din ședința de marți că înțelegerea stabilită la începutul legislaturii nu era respectată.
Liderul deputaților liberali a acuzat existența unor „înțelegeri subterane” și a avertizat că PNL va utiliza instrumentele constituționale pe care le are la dispoziție.
Liberalii susțin că schimbarea nu putea fi decisă pur și simplu printr-un vot al unei majorități formate în plen, fără negocieri între liderii grupurilor.
PNL și USR afirmă că două dintre pozițiile pe care le dețineau în conducerea Camerei au fost pierdute, acestea ajungând la AUR și SOS România.
În interpretarea celor două formațiuni, votul depășește cu mult o simplă dispută pentru funcții.
Liberalii și USR consideră că rezultatul ar demonstra existența unei majorități parlamentare capabile să funcționeze în jurul PSD, cu sprijinul formațiunilor suveraniste.
PSD și AUR trebuie însă tratate separat de această acuzație: existența unei „alianțe” este formularea folosită de adversarii politici și nu reprezintă, prin ea însăși, dovada unui acord oficial de guvernare între cele două partide.
Gabriel Andronache acuză un comportament „abuziv”
Liderul deputaților PNL a folosit un discurs extrem de dur după evenimentele din Camera Deputaților.
Potrivit acestuia, modificarea repartizării funcțiilor nu a fost negociată sau renegociată de liderii grupurilor parlamentare înainte de a ajunge la vot.
Gabriel Andronache susține că o asemenea practică reprezintă un precedent periculos.
„Modul în care s-au comportat ieri în plenul Camerei Deputaţilor în mod abuziv, votând o modificare nediscutată de liderii de grup, nenegociată, nerenegociată de liderii de grup este în mod evident un comportament abuziv şi nu poate să reprezinte decât începutul sau semnele instaurării unei modalităţi autoritare de conducere a statului român”, a afirmat liderul deputaților PNL.
Liberalii invocă inclusiv jurisprudența Curții Constituționale.
Andronache a făcut referire la o decizie CCR din 2010 privind negocierea și renegocierea funcțiilor din Biroul Permanent.
Interpretarea prezentată de PNL este că această competență aparține liderilor grupurilor parlamentare și că o „majoritate de conjunctură” nu poate schimba pur și simplu repartizarea.
Această dispută urmează să ajungă chiar în fața judecătorilor constituționali.
PNL și USR au anunțat că vor ataca la CCR hotărârea adoptată de Camera Deputaților.
Prin acest demers, cele două formațiuni vor încerca să obțină anularea modificării contestate.
USR vorbește despre apariția unei noi majorități în Parlament
Mesajele venite din partea USR sunt la fel de dure.
Diana Stoica, lidera deputaților USR, consideră că votul din Camera Deputaților confirmă apropierea parlamentară dintre PSD și AUR.
Ea a legat evenimentele actuale și de căderea Guvernului Bolojan, produsă cu peste 120 de zile în urmă.
„Se fac peste 120 de zile de când PSD şi AUR au dat jos Guvernul Bolojan. Acela a fost începutul acestui amantlâc, care ieri am văzut că s-a oficializat în plenul Parlamentului prin încălcarea Constituţiei, prin încălcarea regulamentului, culmea, PSD, extremiştii au beneficiat şi de votul UDMR şi al minorităţilor în acest abuz”, a declarat Diana Stoica.
USR reclamă astfel și voturile venite din partea UDMR și a reprezentanților minorităților naționale.
Cătălin Drulă, deputat USR și vicepreședinte al Camerei Deputaților, a susținut la rândul său că noua configurație oferă AUR și SOS România o influență mai mare în Biroul Permanent.
Conform calculelor prezentate de USR, reprezentanții AUR și SOS ar dispune acum împreună de patru dintre cele 12 voturi din această structură.
USR susține că schimbarea are o semnificație politică mai largă și că nu poate fi redusă la simpla repartizare a unor funcții administrative.
Din perspectiva partidului, votul arată ce majorități se pot forma efectiv în Parlament atunci când trebuie adoptată o decizie.
Este însă importantă distincția dintre o majoritate formată pentru un anumit vot și existența unei alianțe politice oficiale.
PNL și USR vorbesc despre o nouă majoritate PSD-AUR, în timp ce această caracterizare face parte, în acest moment, din confruntarea politică dintre partide.
PNL și USR merg la Curtea Constituțională
Boicotul de miercuri nu este singura măsură anunțată.
PNL și USR intenționează să conteste la Curtea Constituțională hotărârea adoptată de Camera Deputaților.
Cele două formațiuni susțin că regulile privind reprezentarea grupurilor politice în conducerea Camerei nu au fost respectate.
Miza sesizării este importantă.
Dacă judecătorii constituționali vor considera întemeiate argumentele prezentate, hotărârea ar putea fi afectată de decizia CCR.
Dacă sesizarea va fi respinsă, actuala configurație va primi o confirmare juridică importantă.
Până la pronunțarea Curții, conflictul rămâne în primul rând unul politic și procedural.
Iar boicotarea activității parlamentare este metoda aleasă de PNL și USR pentru a amplifica presiunea.
Locurile parlamentarilor celor două formațiuni au rămas goale în ședința de miercuri.
Situația este neobișnuită și arată nivelul ridicat al tensiunilor existente în noua sesiune parlamentară.
De ce contează atât de mult funcțiile din Biroul Permanent
Pentru public, scandalul poate părea la prima vedere o simplă dispută între partide pentru câteva poziții.
Importanța Biroului Permanent este însă mai mare.
Structura are un rol esențial în organizarea activității Camerei Deputaților.
Aici se iau numeroase decizii privind desfășurarea activității parlamentare, ordinea instituțională și organizarea ședințelor.
Din acest motiv, numărul de reprezentanți pe care fiecare tabără politică îl are în Biroul Permanent contează.
Controlul sau influența asupra structurii poate deveni relevantă mai ales într-o perioadă de instabilitate politică.
Tocmai de aceea PNL și USR interpretează modificarea nu doar ca pe pierderea unor funcții, ci ca pe un indiciu privind reașezarea raporturilor de putere din Parlament.
Cele două partide afirmă că PSD încearcă să obțină sprijin parlamentar prin cedarea unor poziții către alte formațiuni.
Aceasta este însă acuzația liberalilor și a USR, nu o concluzie juridică stabilită.
Disputa va avea două componente în perioada următoare.
Prima este politică: cine formează efectiv majoritatea capabilă să adopte decizii în Camera Deputaților?
A doua este constituțională: procedura prin care au fost redistribuite funcțiile respectă sau nu regulile aplicabile?
Răspunsul la cea de-a doua întrebare ar urma să vină de la CCR.
Scandalul parlamentar poate avea consecințe politice mai largi
Conflictul izbucnit la începutul sesiunii de toamnă vine într-un moment politic deja complicat.
Relațiile dintre principalele partide sunt tensionate, iar discuțiile privind formulele de majoritate parlamentară au devenit centrale.
Faptul că PSD, AUR și alți parlamentari au votat în aceeași direcție într-o chestiune importantă este folosit acum de PNL și USR ca argument că raporturile de forțe s-au schimbat.
Rămâne însă de văzut dacă această convergență se va repeta și la alte voturi.
Un singur vot comun nu este suficient pentru a demonstra existența unei coaliții oficiale.
Dacă însă aceleași partide vor forma în mod repetat majorități pe proiecte importante, acuzațiile PNL și USR vor căpăta o greutate politică mai mare.
O miză și mai importantă este cea guvernamentală.
Orice formulă de guvernare are nevoie de o majoritate capabilă să îi asigure susținerea în Parlament.
Din acest motiv, fiecare vot important este analizat în prezent și prin prisma posibilității apariției unei noi formule de putere.
PNL și USR încearcă să transforme episodul din Camera Deputaților într-o temă politică majoră.
PSD, în schimb, va trebui să răspundă acuzațiilor potrivit cărora ar construi o nouă majoritate împreună cu formațiunile pe care adversarii săi le descriu drept extremiste.
O sesiune parlamentară începută cu scandal
Cert este că sesiunea de toamnă a Parlamentului a început într-o atmosferă de confruntare puternică.
În numai două zile s-a ajuns de la negocierea funcțiilor de conducere la acuzații de încălcare a regulamentului, anunțarea unei sesizări la Curtea Constituțională și boicotarea activității Camerei Deputaților de către două grupuri parlamentare.
PNL și USR consideră că ceea ce s-a întâmplat reprezintă mai mult decât o dispută procedurală.
Cele două partide văd votul ca pe semnalul unei reconfigurări politice în Parlament.
Rămâne de văzut dacă această interpretare va fi confirmată de voturile viitoare.
În același timp, CCR va trebui să analizeze argumentele juridice privind schimbarea componenței Biroului Permanent, după depunerea sesizării anunțate.
Până atunci, conflictul politic continuă.
PNL și USR au ales boicotul ca formă de protest, în timp ce noua configurație a conducerii Camerei Deputaților rămâne în centrul disputei.
Iar întrebarea cu adevărat importantă depășește cu mult împărțirea unor funcții: votul din 1 septembrie a fost doar o majoritate de moment sau reprezintă începutul unei noi formule de putere în Parlament?
Răspunsul va putea fi văzut la următoarele voturi importante.
