Georgescu Dragos
Un cutremur s-a produs în România în noaptea de duminică spre luni, 7 septembrie 2026. Seismul a fost înregistrat la puțin timp după ora 01:00, într-o zonă mai puțin asociată de public cu activitatea seismică importantă din țara noastră. Potrivit datelor oficiale publicate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP), mișcarea tectonică a avut magnitudinea 3,1 și s-a produs la o adâncime relativ mică.
Cutremur în România în noaptea de duminică spre luni. Unde s-a resimțit seismul
Cutremurul a avut loc în regiunea Moldova, județul Galați, iar epicentrul a fost localizat în apropierea mai multor orașe importante din estul țării. Evenimentul seismic vine după ce, cu mai puțin de 24 de ore înainte, un alt cutremur, mai puternic, fusese înregistrat în zona seismică Vrancea.
Cutremur în România în noaptea de duminică spre luni
Potrivit informațiilor furnizate de INCDFP, cutremurul s-a produs luni, 7 septembrie 2026, la ora 01:08:59, ora locală a României.
Seismologii au stabilit că mișcarea tectonică a avut magnitudinea ML 3,1 și s-a produs la adâncimea de 16,8 kilometri. Institutul a încadrat evenimentul în categoria cutremurelor slabe.
Epicentrul a fost localizat în regiunea Moldova, în zona județului Galați. Intensitatea seismului a fost evaluată la gradul I, ceea ce înseamnă că mișcarea a fost una imperceptibilă sau foarte greu de sesizat de populație în condiții obișnuite.
Datele oficiale indică faptul că epicentrul a fost situat la 32 de kilometri sud de Galați și la aproximativ 40 de kilometri sud de Brăila.
Totodată, cutremurul s-a produs la circa 40 de kilometri sud-est de Focșani, unul dintre orașele aflate în apropierea celei mai cunoscute regiuni seismice a României.
Seismul a mai fost localizat la aproximativ 75 de kilometri sud de Bârlad și la 78 de kilometri nord-est de Buzău.
Pe lista localităților apropiate de epicentru se mai află Izmail, la aproximativ 94 de kilometri nord de zona cutremurului, precum și Tulcea, situată la circa 98 de kilometri spre sud.
Magnitudinea redusă explică de ce seismul nu a reprezentat un pericol pentru populație și nu există informații privind eventuale pagube materiale.
Cutremurele de asemenea intensitate sunt înregistrate periodic de aparatura seismologică, chiar dacă oamenii aflați în apropierea epicentrului nu le percep întotdeauna.
Seismul s-a produs la o adâncime de numai 16,8 kilometri
Unul dintre elementele importante ale cutremurului produs în noaptea de duminică spre luni îl reprezintă adâncimea acestuia.
Conform INCDFP, seismul s-a produs la 16,8 kilometri adâncime, fiind astfel un cutremur crustal, mult mai aproape de suprafață decât seismele intermediare caracteristice zonei Vrancea.
Adâncimea la care se produce un cutremur este un parametru important pentru modul în care undele seismice se propagă și pentru felul în care mișcarea poate fi resimțită la suprafață.
Un cutremur de magnitudine mică produs la adâncime redusă poate fi uneori perceput local mai clar decât unul similar produs la o adâncime mult mai mare. În cazul seismului din Galați, însă, magnitudinea de 3,1 a fost suficient de redusă încât intensitatea calculată să rămână la nivelul I.
Aparatura specializată a Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului poate detecta și localiza astfel de evenimente chiar și atunci când ele nu sunt sesizate de populație.
Fiecare seism este analizat prin mai mulți parametri, printre care ora producerii, magnitudinea, adâncimea, coordonatele geografice și regiunea în care a avut loc.
Pentru cutremurul din 7 septembrie, coordonatele comunicate de INCDFP sunt 45,5498 grade latitudine nordică și 27,6615 grade longitudine estică.
Evenimentul a primit identificatorul 47801 în baza de date a institutului, iar evaluarea sa a fost realizată manual.
Deși România este asociată în principal cu zona seismică Vrancea, cutremure de intensitate redusă se produc și în alte regiuni ale țării. Aceste evenimente fac parte din activitatea tectonică monitorizată permanent de rețeaua seismică națională.
Un alt cutremur, mai puternic, s-a produs cu o zi înainte
Cutremurul din Galați nu a fost singurul eveniment seismic înregistrat în România la începutul lunii septembrie.
Cu mai puțin de 24 de ore înainte, duminică, 6 septembrie 2026, un alt cutremur s-a produs în zona seismică Vrancea, județul Buzău.
Acesta a avut o magnitudine mai ridicată, de 4,1, potrivit datelor INCDFP. Seismul s-a produs la ora 07:04:18 și a avut epicentrul la o adâncime de 149,6 kilometri.
Spre deosebire de mișcarea tectonică din Galați, cutremurul din Vrancea a fost unul de adâncime intermediară, caracteristic acestei regiuni seismice.
INCDFP l-a clasificat drept un cutremur mediu, iar intensitatea acestuia a fost evaluată la gradul II, adică slabă.
Epicentrul seismului din 6 septembrie a fost localizat la aproximativ 54 de kilometri sud-est de Sfântu Gheorghe, 59 de kilometri est de Brașov și 61 de kilometri sud de Buzău.
Cutremurul s-a mai produs la circa 65 de kilometri sud de Focșani și 75 de kilometri nord de Ploiești.
Astfel, într-un interval de mai puțin de o zi, aparatura INCDFP a înregistrat două seisme în România: unul de magnitudine 4,1, produs la mare adâncime în zona Vrancea-Buzău, și unul de magnitudine 3,1, produs mult mai aproape de suprafață în zona Galați.
Cele două evenimente au caracteristici diferite din punct de vedere al adâncimii și al regiunii seismice în care au avut loc.
Înaintea acestora, pe 1 septembrie, alte cutremure fuseseră consemnate pe teritoriul României.
La ora 22:49:58, un seism cu magnitudinea 3,0 s-a produs în zona seismică Vrancea, județul Buzău, la adâncimea de 147,6 kilometri.
În aceeași zi, la ora 09:54:09, un cutremur cu magnitudinea 3,3 fusese înregistrat în zona seismică Vrancea, județul Vrancea. Acesta s-a produs însă la o adâncime mult mai mică, de 22,2 kilometri.
Activitatea seismică din România este monitorizată permanent
România dispune de o rețea de monitorizare care înregistrează permanent activitatea seismică de pe teritoriul țării și din regiunile învecinate.
Cele mai multe informații despre cutremurele resimțite sau detectate în România sunt centralizate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului.
Datele sunt actualizate pe măsură ce evenimentele sunt analizate, iar unele dintre valorile inițiale pot fi revizuite după procesarea suplimentară a informațiilor provenite de la stațiile seismice.
Magnitudinea este unul dintre cei mai cunoscuți parametri ai unui cutremur. Ea exprimă cantitatea de energie eliberată în timpul producerii seismului și nu trebuie confundată cu intensitatea.
Intensitatea descrie efectele mișcării seismice într-un anumit loc și poate varia în funcție de distanța față de epicentru, adâncime, tipul solului și caracteristicile clădirilor.
În cazul cutremurului din Galați, magnitudinea a fost 3,1, în timp ce intensitatea indicată de INCDFP a fost I.
Pentru seismul din Vrancea produs cu o zi înainte, magnitudinea a ajuns la 4,1, iar intensitatea a fost II.
Diferența importantă dintre cele două evenimente este și adâncimea. Cutremurul din Galați s-a produs la 16,8 kilometri, în timp ce seismul din Vrancea a avut loc la aproape 150 de kilometri sub suprafața Pământului.
Zona Vrancea este cunoscută în special pentru cutremurele de adâncime intermediară, care pot transmite energia seismică pe suprafețe întinse.
Tocmai din acest motiv, unele cutremure vrâncene cu magnitudini mai mari pot fi resimțite în numeroase regiuni ale României și chiar în țările vecine.
În schimb, cutremurele crustale de magnitudine mică au, în general, efecte mult mai localizate.
Ce trebuie făcut în timpul unui cutremur
Chiar dacă seismul produs în noaptea de duminică spre luni a fost unul slab, autoritățile recomandă populației să cunoască regulile de bază pentru situațiile în care are loc un cutremur mai puternic.
În timpul mișcării seismice, persoanele aflate în interiorul unei clădiri nu ar trebui să încerce să iasă în grabă pe scări. Deplasarea în timpul cutremurului poate crește riscul de accidentare.
Este recomandată îndepărtarea de ferestre, geamuri, mobilier înalt și alte obiecte care ar putea cădea.
Un loc de protecție poate fi sub o masă solidă sau lângă un element de rezistență, în funcție de configurația încăperii.
Lifturile nu trebuie utilizate în timpul sau imediat după producerea unui cutremur, deoarece alimentarea cu energie electrică poate fi întreruptă.
Persoanele surprinse în exterior trebuie să păstreze distanța față de clădiri, stâlpi, panouri publicitare și alte obiecte care se pot desprinde sau prăbuși.
După încetarea mișcării, este importantă verificarea eventualelor surse de incendiu, a instalațiilor de gaz și a altor pericole imediate, fără asumarea unor riscuri inutile.
Informațiile oficiale trebuie urmărite prin canalele instituțiilor responsabile, mai ales în cazul unui eveniment seismic important.
Cutremurul din noaptea de 6 spre 7 septembrie nu a avut însă o magnitudine care să genereze efecte semnificative. Datele oficiale îl încadrează drept un seism slab.
Mișcarea tectonică a fost înregistrată la ora 01:08:59, în regiunea Moldova-Galați, la o adâncime de 16,8 kilometri și cu magnitudinea ML 3,1.
Evenimentul vine la mai puțin de o zi după seismul de magnitudine 4,1 produs în zona seismică Vrancea-Buzău, la aproape 150 de kilometri adâncime, confirmând activitatea seismică monitorizată constant pe teritoriul României.
