Ana Sasu
O apariție neobișnuită a atras atenția în centrul Bucureștiului. O vulpe a fost surprinsă în zona Pieței Universității, unul dintre cele mai aglomerate puncte ale Capitalei. Animalul s-a deplasat prin zonă aparent nestingherit, iar imaginile au ajuns rapid în atenția publicului. Prezența vulpilor în București nu mai reprezintă însă o situație complet izolată. În cursul acestui an, alte trei exemplare au fost surprinse de camerele de supraveghere ale Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”.
Vulpile au o capacitate ridicată de adaptare și pot ajunge în mediul urban în căutarea hranei. Fenomenul nu este specific Bucureștiului, astfel de animale fiind întâlnite și în alte mari orașe europene. Specialiștii atrag atenția că simpla prezență a unei vulpi într-un oraș nu înseamnă automat că animalul este agresiv sau că reprezintă un pericol imediat pentru populație.
Vulpe filmată în Piața Universității
Imaginile surprinse în centrul Bucureștiului arată o vulpe care se deplasează prin zona Pieței Universității. Apariția este cu atât mai spectaculoasă cu cât vorbim despre una dintre cele mai circulate zone ale orașului, aflată la kilometrul 0 al Capitalei.
Animalul nu pare deranjat de mediul urban și își continuă deplasarea prin zonă. Apariția sa vine într-o perioadă aglomerată în centrul Bucureștiului, însă zgomotul și activitatea umană nu par să fi determinat vulpea să evite complet această parte a orașului.
Unul dintre motivele pentru care animalele sălbatice se apropie de zonele locuite este accesul relativ ușor la surse de hrană. Resturile alimentare și deșeurile pot deveni atractive pentru exemplarele care au învățat să se deplaseze prin apropierea oamenilor.
Vulpile sunt animale oportuniste din punct de vedere alimentar. Ele pot consuma rozătoare, păsări, insecte sau fructe, dar pot profita și de resturile alimentare găsite în apropierea locuințelor sau a spațiilor comerciale.
În mediul urban, tomberoanele și zonele în care sunt depozitate deșeuri pot reprezenta o sursă accesibilă de hrană. Tocmai această disponibilitate poate determina unele exemplare să revină în apropierea zonelor populate.
Apariția de la Universitate nu este, de altfel, primul caz de acest tip semnalat în București.
@octavianhosuUniveristate Bucuresti📍
Trei vulpi au fost surprinse și la Muzeul Antipa
În cursul acestui an, camerele de supraveghere ale Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” au surprins trei vulpi în exteriorul instituției.
Și de această dată vorbim despre o zonă centrală a Bucureștiului, aflată în apropierea Pieței Victoriei, cu trafic rutier și pietonal intens.
Reprezentanții muzeului au explicat atunci că apariția animalelor nu trebuie interpretată automat ca o situație periculoasă sau excepțională.
„În această dimineață, camerele de supraveghere ale Muzeului Național de Istorie Naturală «Grigore Antipa» au surprins trei vulpi în zona exterioară a muzeului, chiar în centrul Bucureștiului. Prezența lor nu a reprezentat niciun pericol și nu este un incident neobișnuit”, au transmis reprezentanții Muzeului Antipa.
Explicația ține de capacitatea unor animale sălbatice de a se adapta la schimbările produse în mediul în care trăiesc.
Orașele nu reprezintă spații complet lipsite de faună sălbatică. Parcurile, terenurile cu vegetație, zonele periferice, cursurile de apă și diferitele coridoare verzi pot permite animalelor să se deplaseze spre cartiere și, uneori, chiar spre centrul localităților.
În cazul vulpilor, această adaptabilitate este bine cunoscută.
„Vulpile se numără printre speciile sălbatice cu cea mai mare capacitate de adaptare la mediul urban și pot fi întâlnite astăzi în numeroase orașe europene. Este un exemplu de ecologie urbană, care ne oferă ocazia de a aduce în atenția publicului biodiversitatea prezentă în inima capitalei”, au mai explicat reprezentanții Muzeului Antipa.
Prin urmare, faptul că o vulpe ajunge într-o zonă centrală nu presupune neapărat că animalul s-a rătăcit. Unele exemplare pot învăța traseele prin care se pot deplasa relativ ușor și pot identifica locurile unde găsesc hrană.
De ce ajung vulpile tot mai aproape de oameni
Extinderea orașelor a modificat treptat granița dintre spațiile construite și habitatele naturale. În multe situații, animalele sunt cele care trebuie să se adapteze noilor condiții.
Vulpile se numără printre speciile capabile să facă acest lucru.
Ele pot utiliza spațiile verzi, terenurile abandonate, zonele dintre clădiri și alte locuri mai puțin circulate pentru a se deplasa. În plus, sunt în principal active în perioade în care activitatea umană este redusă, ceea ce le poate permite să exploreze inclusiv zone intens populate.
Disponibilitatea hranei reprezintă un alt factor important.
Resturile alimentare lăsate în spații accesibile animalelor pot încuraja revenirea acestora. O vulpe care descoperă o sursă constantă și ușor accesibilă de hrană poate învăța să frecventeze aceeași zonă.
Acesta este și motivul pentru care hrănirea intenționată a animalelor sălbatice nu este recomandată.
Deși gestul poate părea unul de ajutor, consecințele pot fi exact cele opuse. Animalul se poate obișnui cu prezența oamenilor și poate începe să asocieze persoanele sau zonele locuite cu hrana.
În timp, distanța pe care un animal sălbatic o păstrează în mod normal față de oameni poate scădea.
În cazul unei vulpi întâlnite în oraș, reacția potrivită nu este apropierea pentru realizarea unei fotografii și nici încercarea de a o hrăni. Animalului trebuie să i se ofere suficient spațiu pentru a se îndepărta.
De asemenea, oamenii nu ar trebui să încerce să îl atingă sau să îl captureze pe cont propriu.
Faptul că un exemplar pare calm nu înseamnă că poate fi tratat asemenea unui animal domestic. Reacțiile unui animal sălbatic pot deveni imprevizibile dacă acesta se simte încolțit sau amenințat.
Prezența unei vulpi nu înseamnă automat un pericol
Imaginile cu animale sălbatice în mijlocul orașelor provoacă, în mod firesc, surprindere. Totuși, simpla apariție a unei vulpi într-o zonă locuită nu trebuie asociată automat cu un comportament agresiv.
Vulpile tind, în general, să evite contactul direct cu oamenii. Adaptarea la mediul urban poate însă face ca unele exemplare să manifeste o toleranță mai mare față de prezența umană.
Această toleranță nu trebuie confundată cu domesticirea.
Un animal care nu fuge imediat la vederea unei persoane rămâne un animal sălbatic.
În cazul unei întâlniri, oamenii ar trebui să păstreze distanța și să permită animalului să își continue deplasarea. Copiii și animalele de companie trebuie ținute la distanță, mai ales dacă vulpea se află într-un spațiu restrâns sau pare dezorientată.
O atenție deosebită trebuie acordată exemplarelor care prezintă un comportament neobișnuit, par rănite sau bolnave ori nu se pot deplasa normal. În asemenea situații este indicată sesizarea autorităților competente, nu intervenția directă.
O altă măsură importantă ține de gestionarea deșeurilor.
Containerele și recipientele cu resturi alimentare ar trebui păstrate închise, astfel încât accesul animalelor să fie cât mai dificil. Resturile de mâncare nu ar trebui lăsate intenționat în locuri unde pot fi găsite de animale sălbatice.
Aceleași măsuri pot reduce prezența mai multor specii oportuniste în apropierea locuințelor.
Bucureștiul găzduiește mai multe specii de animale sălbatice
Prezența vulpilor oferă și o imagine asupra biodiversității existente într-un oraș de dimensiunea Bucureștiului.
Capitala are parcuri întinse, lacuri, zone cu vegetație și spații mai puțin amenajate care pot reprezenta habitate sau culoare de deplasare pentru numeroase specii.
Păsările sunt cele mai ușor de observat, însă fauna urbană nu se limitează la acestea.
Rozătoarele, aricii și alte mamifere de mici dimensiuni pot utiliza spațiile verzi din interiorul orașului. La rândul lor, speciile care se hrănesc cu astfel de animale pot ajunge în apropiere.
Vulpea este una dintre speciile care se adaptează relativ bine unui asemenea mediu.
Prezența sa poate avea inclusiv o componentă ecologică, deoarece dieta vulpilor cuprinde și rozătoare. În același timp, apropierea excesivă de oameni trebuie prevenită tocmai pentru a păstra o separare cât mai clară între fauna sălbatică și activitățile umane.
Situația nu este specifică României.
Reprezentanții Muzeului Antipa au subliniat că vulpile pot fi observate în prezent în numeroase orașe europene, fenomenul fiind un exemplu al modului în care fauna se adaptează mediilor profund transformate de oameni.
Apariția de la kilometrul 0 al Bucureștiului devine astfel mai mult decât o simplă imagine neobișnuită.
Este încă un exemplu al faptului că granița dintre fauna sălbatică și oraș nu este întotdeauna atât de clară pe cât ar putea părea.
Pentru locuitori, recomandarea rămâne simplă atunci când observă un asemenea animal: să nu se apropie, să nu îl hrănească, să nu încerce să îl prindă și să îi lase o cale liberă de retragere. Dacă exemplarul pare rănit, bolnav, dezorientat sau reprezintă un risc imediat într-o zonă intens circulată, situația poate fi semnalată autorităților competente.
Vulpea surprinsă în zona Pieței Universității se adaugă astfel cazurilor observate anterior în Capitală, inclusiv celor trei exemplare filmate de camerele Muzeului Antipa. Prezența acestor animale în centrul unui oraș cu milioane de locuitori poate părea spectaculoasă, însă specialiștii arată că adaptarea vulpilor la mediul urban este un fenomen cunoscut și întâlnit în numeroase orașe europene.
Sursa foto: Arhivă
