Georgescu Dragos
O nouă rundă de consultări pentru desemnarea viitorului premier a avut loc joi, 17 septembrie 2026, la Palatul Cotroceni, într-un moment în care negocierile dintre partidele parlamentare continuă să fie complicate. Una dintre discuțiile care au atras atenția a fost cea dintre președintele Nicușor Dan și delegația AUR, condusă de George Simion. Potrivit unor informații apărute pe surse, în timpul întâlnirii ar fi fost testată posibilitatea ca formațiunea să susțină un Guvern tehnocrat, însă reprezentanții AUR au respins această variantă.
Ce i-a propus Nicușor Dan lui George Simion la Cotroceni și ce răspuns a dat AUR
Poziția partidului a fost confirmată ulterior și prin declarațiile făcute de George Simion după ieșirea de la consultări. Liderul AUR a transmis că formațiunea nu intenționează să voteze un Executiv din care nu face parte și a insistat asupra reprezentării partidului în viitoarea structură de conducere.
Discuția de la Cotroceni are loc într-un context politic complicat, după luni în care România nu a reușit să ajungă la o formulă de guvernare care să beneficieze de o majoritate parlamentară stabilă.
AUR, întrebat dacă ar putea susține un Guvern tehnocrat
Delegația AUR care a mers joi la Palatul Cotroceni a fost formată din George Simion, Dan Dungaciu și Petrișor Peiu.
Potrivit informațiilor publicate pe surse după întâlnire, în timpul discuțiilor dintre reprezentanții partidului, președintele Nicușor Dan și consilierii prezidențiali ar fi apărut și scenariul unui Guvern tehnocrat.
Unul dintre consilierii prezenți la întâlnire ar fi întrebat delegația AUR dacă formațiunea ar fi dispusă să susțină în Parlament o asemenea formulă.
Răspunsul reprezentanților partidului ar fi fost negativ.
AUR și-a menținut astfel poziția anunțată înainte de consultări: formațiunea nu intenționează să acorde votul unui Executiv din care nu face parte.
La ieșirea de la Palatul Cotroceni, George Simion a declarat că, din punctul său de vedere, discuțiile nu au produs o schimbare importantă în raport cu rundele precedente de negocieri.
Liderul AUR a susținut că partidul său trebuie să fie reprezentat în viitoarele structuri de conducere dacă se dorește obținerea sprijinului parlamentar al formațiunii.
Simion a mai afirmat că le-a prezentat reprezentanților Administrației Prezidențiale soluțiile partidului și a cerut ca AUR să nu mai fie exclus din discuțiile privind formarea unei majorități.
Mesajul transmis după consultări a fost, în esență, același cu cel formulat de liderii AUR înainte de întâlnirea cu președintele.
Formațiunea condiționează sprijinul pentru viitorul Executiv de participarea la guvernare și de posibilitatea de a-și include o parte dintre măsuri în programul viitorului Cabinet.
George Simion: AUR nu votează un Guvern din care nu face parte
Declarațiile lui George Simion de după întâlnire au arătat că poziția partidului nu s-a modificat.
Liderul AUR a afirmat că partidul său nu va susține parlamentar o formulă în care nu este reprezentat.
Simion a invocat voturile primite de AUR și a susținut că alegătorii partidului trebuie să fie reprezentați și în structurile de conducere ale statului.
Cu o zi înainte de consultările de la Cotroceni, prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu, explicase în termeni similari mandatul cu care delegația urma să participe la întâlnirea cu șeful statului.
Dungaciu declarase că AUR nu se teme să participe la guvernare, dar cere negocieri pe care partidul le consideră egale și transparente.
Reprezentantul AUR a mai afirmat că formațiunea dorește să poată urmări implementarea unor măsuri cuprinse în propriul program politic.
După întâlnirea de joi, Dungaciu a criticat și scenariul unui Executiv tehnocrat, susținând că o asemenea formulă nu ar reprezenta soluția potrivită pentru România.
Aceasta este poziția politică exprimată de AUR, în timp ce alte formațiuni parlamentare au prezentat variante diferite în cadrul consultărilor.
Tocmai aceste diferențe fac dificilă identificarea unei formule care să strângă suficiente voturi în Parlament.
De ce este discutată varianta unui premier tehnocrat
Scenariul unui premier tehnocrat a revenit în discuție în ultimele zile, pe fondul dificultăților partidelor de a ajunge la un acord asupra unui candidat politic.
Un asemenea Executiv ar presupune, în principiu, desemnarea unui premier cu profil profesional sau administrativ, fără ca formula guvernamentală să fie construită exclusiv în jurul liderilor partidelor.
Termenul de „tehnocrat” nu înseamnă însă că Guvernul ar putea funcționa fără susținere politică.
Indiferent de profilul premierului și al miniștrilor, un Cabinet trebuie să obțină votul de învestitură al Parlamentului.
Prin urmare, problema centrală rămâne identificarea unei majorități.
Înaintea consultărilor din 17 septembrie au fost vehiculate mai multe nume și scenarii.
PNL, USR și UDMR au susținut în negocierile recente varianta Siegfried Mureșan, în timp ce PSD a venit la consultări cu propriul candidat, Sorin Grindeanu.
În spațiul public au mai fost vehiculate numele lui Alexandru Nazare, Luca Niculescu și Leonardo Badea, în contextul discuțiilor privind o eventuală soluție de compromis.
Până la o desemnare oficială făcută de președinte, aceste variante trebuie însă tratate separat de o decizie formală.
Consultările au rolul de a-i permite șefului statului să afle ce formulă ar putea beneficia de sprijin parlamentar.
România încearcă de luni întregi să găsească o nouă majoritate
Actuala criză guvernamentală a început după căderea Guvernului condus de Ilie Bolojan, în luna mai.
De atunci au existat mai multe încercări de formare a unui nou Executiv.
Președintele Nicușor Dan l-a desemnat inițial pe Eugen Tomac pentru funcția de premier, însă acesta și-a depus ulterior mandatul.
O altă desemnare a fost Adrian Veștea, însă formula propusă nu a reușit să obțină voturile necesare în Parlament.
În lunile iulie și august nu a mai fost făcută o nouă nominalizare.
Nicușor Dan a explicat ulterior că a dorit să evite o succesiune de desemnări fără perspectivă reală de obținere a unei majorități parlamentare, inclusiv în contextul evaluărilor economice ale României.
Discuțiile dintre partide au continuat însă.
Odată cu reluarea activității parlamentare, presiunea pentru găsirea unei formule de guvernare a crescut.
Pe 17 septembrie, președintele a convocat din nou formațiunile parlamentare la Palatul Cotroceni.
PSD a fost prima formațiune primită la discuții.
A urmat AUR, după care au intrat la consultări reprezentanții PNL, USR, UDMR și ai celorlalte grupuri parlamentare.
Fiecare partid a venit cu propriile condiții și cu propria perspectivă asupra viitorului Executiv.
PSD merge pe varianta Sorin Grindeanu
Una dintre principalele diferențe dintre partide privește profilul viitorului premier.
PSD susține varianta unui premier politic.
În cadrul consultărilor, social-democrații l-au propus pe Sorin Grindeanu și au argumentat că partidul este pregătit să își asume conducerea Guvernului.
Grindeanu a declarat după discuțiile de la Cotroceni că PSD este gata să conducă Executivul.
În același timp, în ultimele zile au existat informații potrivit cărora social-democrații nu ar susține un premier tehnocrat.
Această poziție complică suplimentar un asemenea scenariu, deoarece PSD deține un număr important de mandate parlamentare.
Fără o înțelegere între formațiunile mari, orice candidat desemnat trebuie să caute alte combinații de voturi pentru a ajunge la majoritatea necesară învestirii.
PNL a intrat, la rândul său, la consultări cu propriile variante.
Liberalii au susținut candidatura lui Siegfried Mureșan, variantă care a beneficiat în negocierile recente și de sprijinul USR și UDMR.
În paralel, au fost discutate formule de compromis și scenarii privind o eventuală rotativă guvernamentală.
Niciuna dintre aceste formule nu devenise însă, la momentul consultărilor, o soluție acceptată de toate formațiunile necesare unei majorități.
UDMR nu exclude un Guvern de specialiști
În timp ce AUR a respins varianta tehnocrată, UDMR a transmis un mesaj diferit după întâlnirea cu președintele.
Kelemen Hunor a declarat că rămâne în discuție posibilitatea unui Guvern de specialiști, dar a subliniat importanța existenței unei susțineri politice suficiente.
Pentru UDMR, problema esențială este formarea unei majorități funcționale.
Declarațiile liderilor Uniunii arată astfel una dintre diferențele majore dintre partidele chemate la consultări.
AUR spune că nu va vota un Guvern din care nu face parte.
PSD dorește un premier politic și îl propune pe Sorin Grindeanu.
PNL, USR și UDMR au discutat în ultimele săptămâni susținerea lui Siegfried Mureșan, în timp ce scenariul unui Executiv format din specialiști continuă să fie vehiculat.
Președintele trebuie să analizeze aceste poziții înainte de a face desemnarea.
AUR continuă să vorbească despre alegeri anticipate
Participarea AUR la consultările pentru formarea unui Guvern nu înseamnă că partidul a renunțat la ideea alegerilor anticipate.
Dan Dungaciu declarase înainte de întâlnirea de la Cotroceni că formațiunea consideră anticipatele o soluție pentru ceea ce descrie drept o problemă de legitimitate politică.
Aceasta reprezintă poziția AUR și nu una împărtășită automat de celelalte partide parlamentare.
Organizarea alegerilor anticipate în România presupune îndeplinirea unor condiții constituționale și nu poate fi decisă unilateral de un partid sau de președinte.
Constituția stabilește mecanismul prin care Parlamentul poate fi dizolvat după respingerea unor solicitări de învestitură și după parcurgerea procedurilor prevăzute de legea fundamentală.
Din acest motiv, fiecare nouă desemnare de premier este urmărită atent.
Un candidat care nu reușește să formeze o majoritate poate menține blocajul politic și poate influența pașii constituționali următori.
Miza consultărilor de la Cotroceni
Dincolo de disputele dintre partide, principala problemă rămâne găsirea unui candidat capabil să obțină voturile necesare în Parlament.
Un premier desemnat trebuie să își formeze echipa, să pregătească programul de guvernare și să se prezinte în fața Legislativului pentru vot.
Fără majoritatea necesară, desemnarea nu conduce automat la instalarea unui nou Guvern.
Acesta este și motivul pentru care Nicușor Dan a purtat noi discuții cu toate formațiunile parlamentare.
În cazul AUR, întâlnirea a confirmat că partidul își păstrează condițiile anunțate anterior.
Potrivit informațiilor publicate pe surse, posibilitatea susținerii unui Guvern tehnocrat a fost pusă în discuție, însă delegația condusă de George Simion a refuzat scenariul.
La ieșirea de la Cotroceni, liderul AUR a transmis că poziția formațiunii rămâne neschimbată și că partidul dorește participarea efectivă la guvernare dacă i se solicită voturile.
În același timp, PSD insistă asupra unei soluții politice, PNL, USR și UDMR au propriile variante, iar posibilitatea unui Cabinet de specialiști nu a dispărut complet din negocieri.
Decizia următoare îi aparține președintelui Nicușor Dan, care trebuie să desemneze un candidat la funcția de prim-ministru, însă testul decisiv pentru orice formulă va rămâne votul din Parlament.
