Grigore Madalina
Negocierile pentru formarea Guvernului condus de premierul desemnat Siegfried Mureșan au intrat într-o etapă complicată. Liderii PNL, USR și UDMR s-au întâlnit miercuri la Palatul Victoria pentru a discuta atât programul de guvernare, cât și împărțirea portofoliilor, însă surse politice citate de Antena 3 CNN susțin că discuțiile s-au blocat din cauza solicitărilor formulate de USR.
În centrul disputei s-ar afla numărul și importanța ministerelor care ar urma să revină fiecărei formațiuni. Aceleași surse susțin că solicitările formulate de Dominic Fritz au provocat nemulțumiri în PNL și UDMR. Informațiile privind tensiunile provin însă din surse politice și nu reprezintă poziții oficiale asumate de toate formațiunile implicate.
În paralel, problema voturilor necesare pentru învestirea Cabinetului Mureșan rămâne nerezolvată. PNL, USR și UDMR nu dispun singure de cele 233 de voturi necesare în Parlament, iar premierul desemnat încearcă să obțină sprijin suplimentar.
Dispută pentru ministerele importante
Potrivit informațiilor apărute după negocierile de miercuri, USR ar urmări obținerea a șase portofolii și ar fi indicat mai multe ministere importante, printre care Economia, Transporturile, Apărarea, Externele, Justiția și Munca.
Sursele citate de Antena 3 susțin că amploarea acestor solicitări a generat nemulțumiri în rândul partenerilor de negociere. Una dintre replicile atribuite lui Ilie Bolojan în timpul discuțiilor ar fi fost: „Eu cu ce mai rămân?”.
În varianta discutată, PNL ar urma să primească șapte ministere, iar USR șase. Pentru UDMR ar fi fost rezervate trei portofolii: Dezvoltarea, Agricultura și Cultura.
UDMR ar fi solicitat însă Ministerul Justiției, argumentând că dorește să dețină un minister cu reprezentare în CSAT. Potrivit relatării bazate pe surse, Dominic Fritz nu ar fi fost de acord cu cedarea acestui portofoliu.
Discuțiile privind formula finală a Cabinetului nu sunt însă încheiate. Lista oficială a miniștrilor urmează să fie prezentată abia după definitivarea programului de guvernare. Siegfried Mureșan declarase anterior că întâi trebuie stabilite obiectivele pentru fiecare domeniu, iar ulterior vor fi desemnate persoanele care ar urma să le pună în aplicare.
Cine este luat în calcul pentru viitorul Cabinet
În interiorul PNL, discuțiile pentru portofolii continuă. Conform surselor citate în articolul inițial, liberalii ar urma să propună miniștri pentru Interne, Finanțe, Energie, Educație, Mediu, Sănătate și Fonduri Europene.
Pentru Ministerul Energiei ar exista mai multe variante discutate în partid.
În cazul USR, printre numele vehiculate se numără Cătălin Drulă pentru Transporturi, Irineu Darău pentru Economie, Radu Miruță pentru Apărare și Oana Țoiu pentru Externe. Din partea UDMR sunt menționați Tanczos Barna pentru Agricultură și Cseke Attila pentru Dezvoltare. Acestea sunt, în acest moment, variante vehiculate în negocieri, nu o listă oficială de miniștri.
Sursele articolului mai susțin că Ilie Bolojan ar putea primi funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne.
În cazul lui Dominic Fritz, articolul invocă existența unei interdicții de a ocupa o funcție publică, motiv pentru care acesta nu ar urma să intre în viitorul Executiv. Această informație trebuie tratată separat de negocierile privind repartizarea politică a ministerelor.
Guvernul Mureșan are nevoie de 233 de voturi
Dincolo de negocierile pentru portofolii, principala problemă a premierului desemnat rămâne aritmetica parlamentară.
Pentru învestirea Guvernului sunt necesare 233 de voturi, iar PNL, USR și UDMR nu ating singure acest prag. Euronews relata miercuri că negocierile purtate de Siegfried Mureșan urmăresc atât definitivarea programului, cât și identificarea unei formule care să poată obține majoritatea necesară.
Kelemen Hunor a prezentat public propriul calcul privind voturile disponibile. Potrivit acestuia, cele trei partide însumează 171 de voturi dacă parlamentarii lor sunt prezenți și votează în aceeași direcție. Prin adăugarea reprezentanților minorităților și a unor parlamentari neafiliați, numărul ar putea crește, dar tot ar rămâne sub pragul necesar învestirii.
Tocmai din acest motiv, poziția PSD continuă să aibă o importanță majoră pentru procedura parlamentară.
Disputa dintre Mureșan și Grindeanu privind întâlnirea cu PSD
Un alt episod tensionat a apărut miercuri în relația dintre premierul desemnat și liderul PSD, Sorin Grindeanu.
În articolul inițial se susține că Mureșan era așteptat la sediul PSD, dar întâlnirea nu a mai avut loc. Grindeanu a reacționat ulterior critic.
Siegfried Mureșan a oferit însă o versiune diferită asupra situației. El a declarat că cei doi nu stabiliseră o oră și un loc concret pentru o întâlnire și că i se pare firesc ca discuțiile privind învestirea viitorului Guvern să se desfășoare în Parlament.
Prin urmare, există două relatări diferite asupra episodului, iar afirmația că premierul desemnat ar fi lipsit de la o întâlnire stabilită nu este acceptată de Mureșan.
Premierul desemnat și-a exprimat totodată intenția de a continua procedura parlamentară și de a ajunge la vot, chiar dacă sprijinul necesar nu este, deocamdată, asigurat.
Programul de guvernare și calendarul pentru vot
Siegfried Mureșan a prezentat deja principalele direcții ale programului său de guvernare. Printre mesajele transmise se află intenția de a nu majora taxele și impozitele și de a analiza posibilitatea unor creșteri ale pensiilor și salariilor în funcție de spațiul bugetar disponibil.
Calendarul anunțat prevede audierea candidaților pentru funcțiile de ministru luni și votul de învestitură în Parlament marți.
În acest context, negocierile dintre PNL, USR și UDMR trebuie să clarifice atât distribuția ministerelor, cât și lista celor care vor face parte din Cabinet.
Președintele Nicușor Dan a declarat, la rândul său, că speră într-un compromis între partidele parlamentare și că nu dorește, în acest moment, să pornească de la scenariul alegerilor anticipate.
Până la prezentarea listei oficiale, variantele de miniștri și împărțirea portofoliilor rămân subiecte de negociere, iar informațiile atribuite surselor politice trebuie privite ca atare.
