Ana Sasu
Programul prin care elevii primesc alimente la școală ar putea trece prin schimbări importante în următorii ani. La nivel european sunt analizate noi variante pentru diversificarea produselor oferite copiilor, de la lapte integral până la alternative vegetale fără zahăr adăugat. Totodată, autoritățile europene vor ca produsele locale, ecologice și de sezon să aibă o prezență mai mare în școli. Deocamdată însă, aceste propuneri nu înseamnă că meniul elevilor români se modifică imediat. Recomandările adoptate la Bruxelles trebuie să parcurgă în continuare etapele europene și, ulterior, să fie transpuse în măsuri concrete la nivel național.
Laptele integral și alternativele vegetale ar putea intra în program
Comitetul European al Regiunilor a adoptat, pe 14 octombrie, un aviz referitor la reforma Programului Uniunii Europene pentru școli și la organizarea comună a piețelor agricole.
Documentul a fost adoptat în unanimitate și propune o serie de modificări privind produsele care ar putea ajunge în viitor la elevi.
Printre acestea se numără includerea explicită a laptelui integral în categoria produselor considerate prioritare.
Propunerea inițială a Comisiei Europene punea accent în special pe laptele de consum neîndulcit, în variante degresate sau semidegresate.
Noua abordare susținută de Comitetul European al Regiunilor deschide posibilitatea unei oferte mai variate.
O altă propunere vizează copiii care, din motive alimentare, nu pot consuma anumite produse lactate. Pentru aceștia ar putea fi luată în calcul distribuirea unor alternative vegetale neîndulcite, potrivit Playtech.
Măsura ar urma să ofere mai multe opțiuni elevilor cu alergii sau intoleranțe alimentare.
Schimbări sunt discutate și în privința fructelor și legumelor oferite în școli. Recomandările europene pun un accent mai mare pe produsele ecologice și pe cele specifice sezonului.
Prin urmare, dacă noile propuneri vor ajunge în forma finală a regulilor europene și vor fi ulterior aplicate și în România, oferta pentru elevi ar putea deveni mai diversificată.
Acest lucru nu se va întâmpla însă automat.
Avizul adoptat la Bruxelles are caracter consultativ. El reprezintă o poziție în cadrul discuțiilor europene, nu o obligație imediată pentru școlile din România.
În acest moment nu există, pe baza documentului respectiv, o dată de la care elevii români ar urma să primească obligatoriu noile produse.
Mai multe produse locale ar putea ajunge în școli
Reforma discutată la nivel european nu se concentrează exclusiv asupra alimentelor distribuite elevilor.
O altă direcție importantă privește modul în care acestea ajung în unitățile de învățământ.
Comitetul European al Regiunilor susține dezvoltarea lanțurilor scurte de aprovizionare. Astfel, produsele locale și regionale ar putea avea un rol mai important în program.
Sunt vizate inclusiv produsele care beneficiază de indicații geografice recunoscute la nivel european.
Una dintre problemele semnalate este accesul producătorilor mici și mijlocii la procedurile de achiziție.
Atunci când contractele sunt foarte mari, fermele mici, cooperativele sau procesatorii locali pot avea dificultăți în a participa la licitații.
Noua abordare propune adaptarea procedurilor astfel încât și acești producători să aibă șanse reale să furnizeze alimente pentru școli.
Subiectul a fost discutat și în România.
În cadrul dezbaterii „Lapte și carte”, organizată în luna mai la Camera Deputaților, a fost ridicată problema dimensiunii loturilor scoase la licitație.
Vicepremierul Tánczos Barna a atras atunci atenția că loturile foarte mari pot reduce posibilitatea fermierilor și procesatorilor locali de a participa la proceduri.
Au existat semnale și din partea reprezentanților industriei privind întârzierile în organizarea licitațiilor și lipsa de predictibilitate a contractelor.
Pentru școli și elevi, asemenea întârzieri pot avea un efect direct.
Distribuirea alimentelor poate începe mai târziu decât debutul anului școlar, în unele situații chiar după mai multe luni.
Prin încurajarea producătorilor locali și simplificarea accesului acestora la contracte, autoritățile europene speră ca programul să devină mai eficient și mai apropiat de comunitățile în care funcționează.
Programul ar trebui să însemne mai mult decât distribuirea alimentelor
Un alt punct important al reformei privește educația alimentară.
Programul european pentru școli nu are ca obiectiv doar oferirea gratuită a unor produse.
Una dintre mize este formarea unor obiceiuri alimentare și familiarizarea copiilor cu proveniența alimentelor.
Elevii ar putea afla mai multe despre modul în care sunt produse fructele, legumele și produsele lactate pe care le consumă.
În acest proces, autoritățile locale și regionale ar urma să primească un rol mai important.
Comitetul European al Regiunilor susține implicarea acestora atât în implementarea programului, cât și în monitorizarea rezultatelor și organizarea activităților educative.
Argumentul este că autoritățile locale cunosc mai bine producătorii din regiune și colaborează deja cu unitățile de învățământ.
În România, componenta educativă a programului pare să fie încă redusă.
Potrivit datelor unui studiu IRES prezentat la dezbaterea „Lapte și carte”, numai 5% dintre părinții chestionați au declarat că elevii au participat la activități educative legate de acest program.
Printre recomandările discutate se află introducerea unor materiale destinate profesorilor și a unor module de educație nutrițională.
Este avută în vedere și o implicare mai mare a producătorilor locali.
Copiii ar putea astfel să înțeleagă mai bine traseul unui aliment, de la producător până în școală, și importanța unei alimentații echilibrate.
Totodată, este considerată necesară o comunicare mai bună cu părinții, astfel încât familiile să știe care sunt obiectivele programului și ce activități sunt organizate.
Ce se întâmplă cu programul din România în anul școlar 2026-2027
În România, Programul pentru școli are deja stabilită finanțarea pentru anul școlar 2026-2027.
Bugetul a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 682 din 28 august 2026, act publicat în Monitorul Oficial la finalul aceleiași luni.
Suma alocată este de 802,447 milioane de lei și acoperă produsele distribuite, dar și activitățile asociate programului.
Prin urmare, actualul program național nu trebuie confundat cu propunerile aflate acum în discuție la nivel european.
Distribuirea produselor în anul școlar actual se desfășoară în baza cadrului deja aprobat în România.
Recomandările adoptate la Bruxelles vizează direcția în care programul european s-ar putea îndrepta în viitor.
Comitetul European al Regiunilor este un organism consultativ, ceea ce înseamnă că avizul său participă la procesul de negociere, dar nu reprezintă singur o lege obligatorie pentru statele membre.
Pentru părinți, această diferență este importantă.
Faptul că în document apar laptele integral sau alternativele vegetale nu înseamnă că școlile din România sunt deja obligate să le ofere elevilor.
Pentru ca asemenea schimbări să ajungă efectiv în unitățile de învățământ, ele trebuie să fie incluse în cadrul european final și apoi aplicate prin măsuri concrete la nivel național.
Programul „Laptele și cornul” ar putea arăta diferit în următorii ani
Discuțiile europene urmăresc și viitorul finanțării programului după anul 2027.
Una dintre solicitări este existența unor fonduri dedicate și suficient de predictibile, astfel încât autoritățile să poată organiza din timp distribuirea produselor.
Predictibilitatea este importantă și pentru furnizori.
Contractele stabilite din timp pot reduce riscul întârzierilor și pot permite fermierilor, cooperativelor și procesatorilor să își planifice mai bine producția.
Dacă direcțiile discutate la Bruxelles vor ajunge în forma finală a programului, elevii ar putea primi în viitor o ofertă mai variată decât cea cunoscută în prezent.
Laptele integral ar putea avea un rol mai important, iar pentru copiii cu anumite alergii sau intoleranțe ar putea exista alternative vegetale neîndulcite.
Fructele și legumele locale, ecologice și de sezon ar putea fi, la rândul lor, favorizate.
În același timp, fermele și producătorii din apropierea școlilor ar putea avea acces mai ușor la contractele de furnizare.
Deocamdată însă, schimbările rămân la nivel de propuneri europene.
Pentru elevii din România, programul continuă în anul școlar 2026-2027 în baza cadrului național deja aprobat, iar eventualele modificări ale produselor distribuite vor depinde de forma finală a reformei europene și de deciziile luate ulterior de autoritățile române.
Sursa foto: Arhivă
