Ana Sasu
Un cutremur cu magnitudinea 3,1 s-a produs miercuri seară, 21 octombrie 2026, în Moldova, în județul Botoșani, seismul fiind înregistrat la ora locală 18:03, la o adâncime de numai 5,7 kilometri. Evenimentul seismic vine la doar două zile după cutremurul cu magnitudinea 4,8 produs în zona seismică Vrancea, județul Buzău, care a fost cel mai puternic seism înregistrat în România de la începutul acestui an.
Cutremurul de miercuri a avut o magnitudine redusă, însă se remarcă prin adâncimea mică la care s-a produs și prin faptul că epicentrul a fost localizat într-o altă regiune decât zona seismică Vrancea, cunoscută pentru producerea celor mai importante cutremure de pe teritoriul României.
Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, seismul s-a produs în Moldova, județul Botoșani, la ora 18:03, având magnitudinea 3,1 și adâncimea de 5,7 kilometri.
Cutremur cu magnitudinea 3,1 în județul Botoșani
Un nou cutremur a fost înregistrat în România miercuri, 21 octombrie, de această dată în nord-estul țării, în județul Botoșani. Seismul s-a produs la ora locală 18:03 și a avut magnitudinea 3,1, conform parametrilor comunicați după producerea evenimentului.
Unul dintre elementele care atrage atenția în cazul acestui cutremur este adâncimea redusă. Seismul s-a produs la numai 5,7 kilometri adâncime, fiind astfel un eveniment seismic superficial.
Adâncimea unui cutremur reprezintă unul dintre parametrii importanți utilizați pentru descrierea unui eveniment seismic, însă aceasta nu trebuie analizată separat de magnitudine, distanța față de localități și caracteristicile geologice ale zonei.
În cazul evenimentului de miercuri, magnitudinea a fost una redusă, de 3,1, astfel că nu trebuie confundat cu seismele puternice care pot produce pagube importante.
Epicentrul a fost localizat relativ aproape de municipiul Botoșani, la aproximativ 14 kilometri sud-est de oraș. Cutremurul s-a produs, de asemenea, la aproximativ 40 de kilometri est de Suceava.
Conform localizării comunicate, seismul s-a produs la aproximativ 81 de kilometri sud de Roman și la aceeași distanță, aproximativ 81 de kilometri, sud de Iași.
Epicentrul s-a aflat și la aproximativ 86 de kilometri sud de Bălți și la aproximativ 88 de kilometri nord-est de Piatra Neamț.
Datele arată, astfel, că evenimentul seismic s-a produs într-o zonă aflată în apropierea mai multor orașe importante din Moldova, însă magnitudinea de 3,1 îl plasează în categoria cutremurelor de intensitate redusă.
Până la informațiile disponibile imediat după producerea seismului, nu au fost semnalate pagube materiale sau alte consecințe importante asociate evenimentului.
Seismul s-a produs la doar 5,7 kilometri adâncime
Adâncimea de 5,7 kilometri diferențiază cutremurul din Botoșani de numeroasele seisme care se produc în zona Vrancea, unde evenimentele seismice pot avea focare situate la adâncimi mult mai mari.
Un cutremur superficial poate fi perceput diferit față de unul produs la mare adâncime, însă magnitudinea rămâne un element esențial atunci când este evaluată energia eliberată.
În cazul seismului produs miercuri seară, magnitudinea 3,1 indică un eveniment de dimensiuni reduse. Chiar dacă adâncimea este mică, acest lucru nu înseamnă automat că un astfel de cutremur produce efecte importante la suprafață.
România are mai multe regiuni în care sunt înregistrate periodic cutremure, chiar dacă zona Vrancea rămâne cea mai cunoscută din cauza seismicității sale și a capacității unor cutremure intermediare de a fi resimțite pe suprafețe foarte întinse.
Evenimentele seismice produse în alte regiuni ale țării sunt monitorizate în același mod, iar parametrii lor pot fi actualizați după analiza suplimentară a datelor provenite de la stațiile seismice.
De altfel, în cazul unui cutremur, primele informații comunicate imediat după eveniment pot suferi ulterior ajustări privind magnitudinea, adâncimea sau localizarea exactă, pe măsură ce sunt analizate mai multe înregistrări.
Cutremurul din județul Botoșani este cu atât mai remarcat cu cât s-a produs într-o perioadă în care activitatea seismică din România se află din nou în atenția publică, după evenimentul mai puternic înregistrat cu două zile înainte.
15 cutremure s-au produs în România de la începutul lunii octombrie
De la începutul lunii octombrie și până la producerea seismului de miercuri, în România au fost înregistrate 15 cutremure cu magnitudini cuprinse între 2 și 4, potrivit bilanțului prezentat odată cu informațiile referitoare la activitatea seismică din această perioadă.
Astfel de cutremure fac parte din activitatea seismică monitorizată permanent pe teritoriul țării, iar apariția mai multor evenimente de magnitudine redusă într-o anumită perioadă nu permite, prin ea însăși, anticiparea unui seism major.
Numărul cutremurelor produse într-o lună poate varia, la fel cum diferă și zonele în care acestea sunt localizate, adâncimea focarelor sau magnitudinile înregistrate.
Seismul din Botoșani se adaugă, așadar, seriei de evenimente seismice produse în România în octombrie, însă caracteristicile sale sunt diferite de cele ale cutremurului care a atras atenția la începutul acestei săptămâni în zona Vrancea.
Este important ca fiecare eveniment să fie analizat pe baza propriilor parametri, fără a presupune automat că două cutremure produse la interval de câteva zile sunt legate direct unul de celălalt.
În acest caz, seismul din Botoșani a avut magnitudinea 3,1 și o adâncime foarte mică, în timp ce cutremurul produs pe 19 octombrie în zona seismică Vrancea a avut magnitudinea 4,8 și caracteristici diferite.
Cel mai puternic cutremur din 2026 s-a produs pe 19 octombrie
Cutremurul de miercuri se produce la numai două zile după cel mai puternic seism înregistrat în România de la începutul anului 2026.
Pe 19 octombrie, un cutremur cu magnitudinea 4,8 a avut loc în zona seismică Vrancea, în județul Buzău, eveniment care a atras atenția prin magnitudinea sa și prin aria în care a putut fi perceput.
Cele două evenimente nu trebuie însă confundate. Cutremurul din 21 octombrie a avut magnitudinea 3,1 și s-a produs în județul Botoșani, la o adâncime de numai 5,7 kilometri, în timp ce evenimentul din 19 octombrie a fost localizat în zona seismică Vrancea.
Diferența de magnitudine dintre 3,1 și 4,8 este, de asemenea, semnificativă, deoarece scara magnitudinii este logaritmică. Prin urmare, o diferență aparent redusă între două valori nu înseamnă o diferență la fel de mică în ceea ce privește energia eliberată.
Activitatea seismică din ultimele zile poate crea îngrijorare, mai ales după producerea unui cutremur mai puternic, însă seismele de magnitudine mică sunt înregistrate periodic în România și nu reprezintă, prin simpla lor apariție, o dovadă că urmează un cutremur major.
În prezent, știința nu dispune de o metodă care să permită stabilirea cu exactitate a zilei, orei și magnitudinii unui viitor cutremur puternic, motiv pentru care monitorizarea permanentă și măsurile de pregătire rămân esențiale.
Ce trebuie făcut în cazul unui cutremur
Chiar dacă seismul produs miercuri în Botoșani a avut o magnitudine redusă, fiecare astfel de eveniment readuce în discuție regulile elementare de protecție pe care populația ar trebui să le cunoască, mai ales în regiunile unde activitatea seismică este prezentă.
În timpul unui cutremur, reacțiile impulsive pot crea riscuri suplimentare, iar părăsirea în grabă a unei clădiri în timp ce aceasta se mișcă nu este, în general, o soluție sigură. Persoanele aflate în interior trebuie să se protejeze de obiectele care pot cădea, de geamuri și de mobilierul instabil și să evite utilizarea lifturilor.
După oprirea mișcării seismice, este importantă verificarea eventualelor pericole din locuință, precum instalațiile deteriorate, obiectele căzute sau alte elemente care pot provoca accidente.
În cazul cutremurului produs pe 21 octombrie, datele comunicate indică un eveniment cu magnitudinea 3,1, produs la ora 18:03 în județul Botoșani, la numai 5,7 kilometri adâncime și la aproximativ 14 kilometri sud-est de municipiul Botoșani.
Seismul vine după o perioadă cu mai multe evenimente de magnitudine redusă în România și la doar două zile după cutremurul de 4,8 din zona Vrancea, cel mai puternic înregistrat în țară de la începutul anului 2026. Cele două evenimente au însă localizări și caracteristici diferite, iar simpla lor apropiere în timp nu este suficientă pentru a indica existența unei legături directe între ele.
Sursa foto: Arhivă
