Vanatoru Andreea
Trecerea la ora de iarnă nu înseamnă doar modificarea ceasurilor cu 60 de minute. Chiar dacă schimbarea pare nesemnificativă, organismul are nevoie de timp pentru a-și regla programul de somn, nivelul de energie și procesele biologice care se desfășoară pe parcursul zilei.
În România, trecerea la ora de iarnă are loc în noaptea de 24 spre 25 octombrie 2026. La ora 4:00, ceasurile se dau înapoi și devin ora 3:00. Astfel, ziua de duminică va avea 25 de ore, iar oamenii vor avea teoretic posibilitatea de a dormi mai mult.
Totuși, ora suplimentară nu înseamnă automat că toată lumea se va simți mai odihnită. Modificarea programului poate influența ritmul circadian, adică mecanismul intern care coordonează alternanța dintre somn și starea de veghe. În primele zile pot apărea oboseală, dificultăți de concentrare și schimbări ale dispoziției. Unele persoane pot observa inclusiv modificări ale digestiei și ale modului în care organismul procesează alimentele.
Cum reacționează ceasul biologic la trecerea la ora de iarnă
Organismul uman funcționează după un ritm intern care reglează numeroase procese, de la somn și trezire până la secreția hormonală și metabolism. Acest sistem este influențat în special de alternanța dintre lumină și întuneric.
Un rol important îl are nucleul suprachiasmatic, o structură din creier care contribuie la sincronizarea ceasului biologic cu mediul înconjurător. Informațiile despre lumină sunt transmise prin intermediul retinei, iar organismul își ajustează în funcție de acestea perioadele de activitate și odihnă.
Atunci când ceasurile sunt date înapoi, programul oficial se modifică brusc, însă organismul nu își schimbă întotdeauna imediat ritmul intern. Orele la care apare somnolența, senzația de foame sau nevoia de a începe activitățile zilnice pot rămâne temporar diferite de noul program.
În plus, apropierea sezonului rece aduce zile mai scurte și mai puține ore de lumină naturală. Această schimbare poate influența nivelul de energie și starea generală, în special în cazul persoanelor sensibile la modificările sezoniere.
Somnul poate fi perturbat, chiar dacă avem o oră în plus
Unul dintre primele efecte pe care oamenii le pot observa după trecerea la ora de iarnă este schimbarea programului de somn. Unele persoane se pot trezi mai devreme decât de obicei, în timp ce altele pot simți nevoia să se culce la o oră diferită față de cea cu care erau obișnuite, conform theguardian.com.
Deși în noaptea schimbării ceasurilor există posibilitatea de a dormi o oră în plus, acest lucru nu garantează o odihnă mai bună. Calitatea somnului depinde și de regularitatea programului, de mediul în care dormim și de felul în care organismul se adaptează la noul orar.
În primele zile pot apărea somnolență în timpul zilei, senzația de oboseală la trezire sau dificultăți în menținerea atenției. Aceste manifestări pot fi mai evidente atunci când persoana are deja un program de odihnă neregulat sau nu doarme suficient.
Schimbarea poate fi resimțită și la locul de muncă, în timpul studiului sau în activitățile care necesită atenție susținută. Din acest motiv, este util ca oamenii să acorde o atenție mai mare odihnei și să evite acumularea unui deficit de somn în perioada de acomodare.
Oboseala și schimbările de dispoziție pot apărea în primele zile
Modificarea ritmului biologic poate avea efecte și asupra stării emoționale. Unele persoane pot deveni mai iritabile, pot avea mai puțină energie sau pot observa că le este mai greu să se concentreze asupra sarcinilor obișnuite.
Reducerea expunerii la lumina naturală este un alt factor care poate influența starea generală. Lumina participă la reglarea proceselor biologice implicate în somn și în menținerea stării de alertă. De asemenea, are legătură cu sistemele cerebrale care contribuie la reglarea dispoziției și a motivației.
Medicul psihiatru Codrina Rădulescu, citată de HotNews.ro într-un material publicat pe 24 octombrie 2026, atrage atenția asupra importanței recunoașterii schimbărilor emoționale care pot apărea în această perioadă. Potrivit specialistei, tranziția către sezonul rece poate reprezenta un factor de vulnerabilitate pentru persoanele predispuse la anumite probleme psihice sau care au deja un diagnostic.
Asta nu înseamnă că orice stare de oboseală ori tristețe apărută după schimbarea orei indică o afecțiune. Totuși, simptomele care persistă, se agravează sau încep să afecteze viața de zi cu zi nu ar trebui ignorate. În asemenea situații, este recomandată discutarea lor cu un specialist.
Ce se întâmplă cu digestia și metabolismul
Schimbarea orei poate influența temporar și procesele digestive. Organismul nu reglează doar somnul în funcție de ritmul circadian, ci coordonează și alte funcții, inclusiv senzația de foame și modul în care sunt procesate alimentele.
Medicul Beatrice Mahler a explicat că, în primele zile după trecerea la ora de iarnă, adaptarea organismului poate avea efecte asupra digestiei și metabolismului. Potrivit explicațiilor sale, evacuarea gastrică poate fi mai lentă, în special după prima masă a zilei.
În această perioadă, procesarea alimentelor poate fi temporar diferită, iar valorile glicemiei și trigliceridelor după masă pot varia. Medicul a atras atenția și asupra posibilității ca ritmul modificat să influențeze modul în care organismul folosește și stochează energia.
Aceste efecte nu apar în mod obligatoriu la fiecare persoană și nu trebuie interpretate ca o consecință inevitabilă a schimbării orei. Ele subliniază însă legătura dintre programul zilnic și procesele biologice.
Pentru a facilita adaptarea, este util ca mesele să fie luate la ore cât mai regulate. În primele zile, un mic dejun mai ușor poate fi o alegere potrivită pentru persoanele care simt că digestia lor este mai lentă. De asemenea, este important să fie păstrat un program alimentar echilibrat, fără excese.
Există riscuri pentru sănătatea cardiovasculară?
Modificările bruște ale programului biologic au fost analizate și în legătură cu sănătatea cardiovasculară. Unele cercetări privind schimbările sezoniere ale orei au semnalat asocieri între perturbarea ritmului circadian și variații temporare ale riscului unor evenimente cardiovasculare.
Medicul Beatrice Mahler a menționat că schimbarea bruscă a ritmului poate fi asociată cu o ușoară creștere a incidenței unor astfel de evenimente în zilele imediat următoare. Totuși, aceste asocieri nu înseamnă că trecerea la ora de iarnă va provoca probleme cardiace în cazul fiecărei persoane.
Este important ca persoanele care au afecțiuni cronice să respecte recomandările medicilor și să își mențină rutina de tratament. Orice simptom neobișnuit sau îngrijorător trebuie evaluat medical, fără a fi pus automat pe seama schimbării orei.
În general, adoptarea unui program regulat de somn, alimentația echilibrată și menținerea activității fizice pot contribui la o stare generală mai bună în perioada de tranziție.
Cât timp îi trebuie organismului să se adapteze
Perioada de acomodare diferă de la o persoană la alta. În cazul oamenilor sănătoși, simptomele asociate trecerii la ora de iarnă sunt, de regulă, ușoare și se reduc pe măsură ce organismul se sincronizează cu noul program.
Potrivit medicului Beatrice Mahler, manifestările pot dispărea în aproximativ una până la trei zile în cazul unui decalaj de o oră. Persoanele cu afecțiuni cronice sau cu probleme de somn se pot adapta mai lent, iar procesul poate dura până la două săptămâni.
Vârsta, programul profesional, obiceiurile de somn și starea generală de sănătate pot influența felul în care este resimțită schimbarea. Persoanele care lucrează în ture sau care au deja un program de odihnă neregulat pot avea nevoie de mai multă atenție pentru a-și menține rutina.
Dacă oboseala, tulburările de somn sau schimbările de dispoziție persistă și afectează activitățile obișnuite, este recomandat să fie cerut sfatul unui medic.
Ce putem face pentru a ne adapta mai ușor la noul program
Câteva obiceiuri simple pot ajuta organismul să treacă mai ușor la ora de iarnă. Specialiștii recomandă menținerea unei rutine constante și acordarea unei atenții sporite somnului în primele zile.
Printre măsurile utile se numără:
- Respectarea unui program regulat de somn. Culcarea și trezirea la ore apropiate în fiecare zi ajută la menținerea ritmului biologic.
- Expunerea la lumina naturală dimineața. O plimbare în aer liber sau petrecerea timpului într-un spațiu luminos poate ajuta organismul să se sincronizeze cu noul orar.
- Alegerea unor mese mai ușoare la începutul zilei. În primele două-trei zile, mesele echilibrate și ușor de tolerat pot fi de ajutor pentru persoanele care observă modificări digestive.
- Menținerea activității fizice. Mișcarea regulată poate susține starea generală și poate contribui la un somn mai bun.
- Atenție la simptomele persistente. Oboseala sau schimbările emoționale care nu se ameliorează trebuie luate în serios.
Chiar dacă trecerea la ora de iarnă pare o modificare minoră, organismul are nevoie de timp pentru a se adapta. Păstrarea unor obiceiuri sănătoase, expunerea la lumină naturală și respectarea programului de odihnă pot face această tranziție mai ușor de gestionat.
În cele din urmă, efectele nu sunt identice pentru toată lumea. Pentru majoritatea oamenilor, acomodarea este relativ rapidă, însă persoanele cu probleme de somn sau afecțiuni cronice pot avea nevoie de mai mult timp și de o atenție sporită la semnalele transmise de organism.
