Georgescu Dragos
Lista Studenților a câștigat alegerile parlamentare anticipate din Serbia, desfășurate duminică, 25 octombrie 2026. Formațiunea născută din protestele studențești l-a învins pe Aleksandar Vucici, liderul care domină politica de la Belgrad de peste un deceniu. Victoria vine la aproape doi ani după tragedia de la gara din Novi Sad, care a declanșat cea mai mare mișcare civică din istoria recentă a țării.
Ce este Liga Studenților, formațiunea care a câștigat alegerile în Serbia și l-a înlăturat de la putere pe Vucici după 14 ani
Seara alegerilor a început cu Vucici în frunte, dar raportul s-a inversat pe măsură ce au fost numărate voturile. Potrivit rezultatelor preliminare după centralizarea a 92,58% dintre secțiile de votare, Lista Studenților avea 52,52% din voturile valabil exprimate, iar alianța condusă de Vucici obținea 40,30%. La miezul nopții, tabăra președintelui conducea încă, cu 46,24% față de 44,94%, după centralizarea a 21,40% dintre secții.
Vucici nu a așteptat rezultatele finale pentru a-și recunoaște înfrângerea. „Este clar că am pierdut aceste alegeri. Lista Studenților a câștigat”, a declarat liderul sârb, potrivit Reuters. El a estimat că mișcarea studențească va obține între 135 și 140 de mandate, suficient pentru majoritatea de 126 de locuri din Parlament.
realitatea
ziare
Scrutinul ar putea pune capăt celor 14 ani de dominație a Partidului Progresist Sârb (SNS). În tot acest timp, Vucici a condus țara din funcții diferite, mai întâi ca premier, apoi ca președinte. Indiferent de titulatură, puțini sârbi s-au îndoit vreodată că el era omul care lua deciziile. Această imagine a fost întreținută de o presă în mare parte lipsită de spirit critic față de putere.
realitatea
Seara de duminică s-a încheiat cu mii de oameni pe străzile Belgradului. Sârbii au ieșit să sărbătorească victoria studenților și plecarea de la putere a celui mai longeviv lider al ultimelor decenii.
De la tragedia din Novi Sad la blocadele din facultăți
Totul a pornit de la o tragedie. Pe 1 noiembrie 2024, copertina de beton a gării din Novi Sad s-a prăbușit. Clădirea fusese renovată de curând, iar 16 oameni și-au pierdut viața. Mulți sârbi au văzut în dezastru rezultatul corupției și al neglijenței din lucrările coordonate de stat.
Furia a crescut după un incident petrecut trei săptămâni mai târziu. Pe 22 noiembrie 2024, studenții de la Facultatea de Arte Dramatice din Belgrad au fost agresați în timp ce țineau un moment de reculegere pentru victime. Drept răspuns, aceștia au ocupat clădirea facultății. Gestul s-a răspândit rapid. În doar câteva săptămâni, cele mai multe universități din Serbia intraseră în grevă.
Organizarea mișcării a fost, de la început, una neobișnuită. Fiecare facultate blocată era condusă de un plen, o adunare deschisă unde orice student putea lua cuvântul și vota. Potrivit unor studenți și profesori citați de Reuters, cei care vorbesc public în numele mișcării sunt schimbați periodic. Scopul este protejarea lor de campaniile de denigrare.
Revendicările inițiale au fost patru:
publicarea tuturor documentelor legate de reconstrucția gării;
identificarea și trimiterea în judecată a celor care i-au atacat pe studenți;
renunțarea la acuzațiile împotriva protestatarilor arestați;
majorarea cu 20% a bugetului pentru învățământul superior.
În 2025, protestele au umplut piețele din toată țara. Cea mai mare manifestație a avut loc la Belgrad, pe 15 martie 2025. Arhiva Adunărilor Publice, o organizație independentă care numără participanții la proteste, a estimat între 275.000 și 325.000 de oameni. Ministerul de Interne a dat o cifră mult mai mică, de aproximativ 107.000 de persoane în momentul de vârf.
De la stradă la urne: cum s-a născut Lista Studenților
Momentul de cotitură a venit pe 5 mai 2025, când studenții au cerut alegeri anticipate. În iunie același an, au publicat un program politic și reguli stricte pentru alegerea candidaților. Studenții înșiși nu aveau voie să candideze. Au fost excluși și cei care făcuseră vreodată parte din coaliția de guvernare. Aceeași regulă s-a aplicat persoanelor cu funcții oficiale în partidele opoziției parlamentare.
Vucici a convocat scrutinul pe 9 septembrie 2026. Comisia Electorală Republicană (RIK) a înregistrat lista sub numele „Studentska lista – Studenti pobeđuju”, adică „Lista Studenților – Studenții câștigă”. Lista a fost înregistrată oficial după ce a strâns 69.099 de semnături valabile de susținere.
ziare
Pe listă au intrat 250 de candidați: profesori, medici, actori, fermieri și activiști. Potrivit studenților, ei au fost aleși în adunările universitare, nu în birourile partidelor. Organizatorii au spus că nu au căutat oameni care să arate bine pe afișe. Niciunul dintre candidați nu are experiență politică. Studenții consideră însă acest lucru un avantaj.
Mai multe partide de opoziție și-au retras propriile liste pentru a-i susține pe studenți. Printre ele se numără Partidul Democrat, Frontul Verde-Stânga, Mișcarea Cetățenilor Liberi și coaliția Serbia Populară, potrivit publicației 021.rs. Alte formațiuni, inclusiv partidul lui Dragan Djilas, au mers separat în alegeri.
Ilija Srdanovici, un adversar neașteptat
Lista este condusă de Ilija Srdanovici, cardiolog și profesor la Universitatea din Novi Sad. La prima vedere, pare un rival improbabil pentru un lider autoritar precum Vucici. La un interviu pentru BBC, a venit pe motocicletă, îmbrăcat într-o jachetă galbenă fluorescentă cu sloganuri pro-studenți.
„Este absolut firesc să fiu alături de studenții mei”, a declarat Srdanovici pentru BBC.
Totuși, poziția sa de cap de listă nu îl face automat lider al mișcării. Studenții au precizat că nu este obligatoriu ca el să devină prim-ministru. La fel ca protestele din care s-a născut, Lista Studenților nu are ierarhie și nici un șef desemnat. Este un model fără precedent în scurta istorie democratică a Serbiei.
Srdanovici susține că mișcarea are totuși o viziune clară. În opinia sa, studenții le oferă cetățenilor valorile de bază ale unei societăți civilizate, pe care regimul le-ar fi confiscat. O studentă din Novi Sad, care și-a dat doar prenumele, Aleksandra, a explicat pentru presă de ce crede în acești candidați. Ea a spus că lista adună oameni de top din domeniile lor, uniți de dorința unei țări libere. Este o țară, a adăugat ea, în care să poți merge noaptea spre casă fără teama de a fi bătut de huligani.
Ce le promit studenții sârbilor
Programul Listei Studenților se concentrează pe statul de drept și pe lupta anticorupție. Principalele promisiuni sunt grupate pe patru direcții.
Justiție. Studenții vor instanțe și parchete independente. Propun și un parchet specializat în anchetarea funcționarilor publici.
Corupție. Lista promite reguli mai stricte pentru achizițiile publice. Marile proiecte de construcții ar urma să fie evaluate independent, o promisiune legată direct de tragedia din Novi Sad.
Servicii publice și economie. Programul vizează îmbunătățirea educației, a sistemului medical și a agriculturii. Studenții vor creșterea salariului minim. Ei au promis și oprirea proiectului de exploatare a litiului de la Jadar, extrem de contestat în Serbia.
Politică externă. Mișcarea pune accent pe suveranitate, integritate teritorială și neutralitate militară. Reuters a observat că reprezentanții ei au vorbit foarte puțin despre Uniunea Europeană.
Poziția față de Kosovo
Chestiunea Kosovo rămâne sensibilă pentru orice forță politică de la Belgrad. Memorandumul Listei Studenților descrie provincia drept parte inalienabilă a Serbiei. Informația a fost transmisă de candidata Milena Petrovici, citată de KoSSev pe 16 octombrie.
Liderii mișcării au precizat însă pentru săptămânalul Vreme că „Kosovo este Serbia” nu va deveni slogan de campanie. Ei au promis și că viitorul provinciei nu va fi negociat în secret.
Jugoslav Gașici, candidat și profesor la facultatea de medicină din Mitrovița de Nord, a oferit mai multe detalii pentru Danas. Potrivit acestuia, noua putere va reanaliza toate acordurile dintre Belgrad și Priștina, semnate sau nu. Lista vrea să păstreze instituțiile sârbe care mai funcționează în Kosovo. Înregistrarea lor în sistemul administrativ kosovar ar fi acceptabilă, a spus Gașici, dar nu și transformarea lor în instituții kosovare.
Cifra 3 și salutul controversat cu trei degete
În ultimele săptămâni de campanie, cifra 3 a devenit omniprezentă la Belgrad. Acesta era numărul Listei Studenților pe buletinul de vot. Simbolul a apărut pe ziduri, stâlpi, indicatoare rutiere și trotuare. A fost desenat pe bănci, mese de cafenea, stații de autobuz și cabine telefonice. A ajuns chiar și peste afișele altor partide, inclusiv peste chipul lui Vucici.
Strategia a contrastat puternic cu cea a rivalilor. Lista „Aleksandar Vucici – Serbia Unită”, cu numărul 1, și lista lui Ivica Dacici, cu numărul 2, au mizat pe campanii clasice și scumpe. Acestea s-au bazat pe panouri uriașe, amplasate în cele mai vizibile locuri din oraș. Studenții au pus și ei câteva afișe mari, dar au preferat să împânzească orașul cu un simbol simplu și ușor de reținut.
Numai că, în Serbia, cifra 3 are o încărcătură aparte. Salutul cu trei degete ridicate, degetul mare, arătătorul și mijlociul, este foarte răspândit. Sârbii îl numesc „pozdrav sa tri prsta”. Cea mai des întâlnită explicație îl leagă de Sfânta Treime din tradiția ortodoxă.
Gestul are însă și o latură controversată. El este asociat cu naționalismul militant sârb, ceea ce îi deranjează pe mulți sârbi cu vederi progresiste. Asocierea vine din războaiele iugoslave din anii ‘90. Atunci, salutul a fost folosit de politicienii care susțineau proiectul „Serbiei Mari”. A fost adoptat și de soldați și paramilitari care au luptat în Croația, Bosnia și Herțegovina și Kosovo.
Temele naționaliste nu sunt totuși prioritatea studenților. Mișcarea se concentrează pe combaterea corupției și a clientelismului și pe refacerea statului de drept. O mică parte a ei este apropiată de dreapta naționalistă. În ansamblu, mișcarea a păstrat o poziție ambiguă față de simbolurile și sloganurile naționaliste, care rămân populare în rândul multor sârbi.
Urmează acum cea mai grea etapă pentru Lista Studenților: trecerea de la protest la guvernare. Fără lider oficial și fără experiență politică, mișcarea va trebui să demonstreze că poate conduce statul pe care l-a contestat timp de aproape doi ani.
