Ana Sasu
Angajații din România ar putea beneficia de mai multă flexibilitate la serviciu, zile libere suplimentare pentru situațiile care îi privesc pe copii și diferite forme de sprijin pentru creșă, grădiniță sau afterschool. Măsurile fac parte dintr-o inițiativă prin care România ar putea introduce, începând din 2027, un sistem național pentru evaluarea și certificarea companiilor considerate prietenoase cu familia.
Noul mecanism nu este încă adoptat și nici nu există, în acest moment, o lege care să oblige toate firmele să acorde automat asemenea beneficii. Inițiativa se află în etapa de elaborare, iar autoritățile, reprezentanții mediului privat și organizațiile implicate urmează să stabilească exact criteriile și modul în care ar putea funcționa certificarea.
Propunerea a fost discutată pe 26 octombrie, la Palatul Parlamentului, în cadrul conferinței „Family-Friendly Companies – Investment in Families Is an Investment in the Economy”, organizată de Asociația Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă.
Miza este crearea unui standard național prin care companiile să poată fi evaluate în funcție de măsurile concrete pe care le oferă angajaților care trebuie să împace serviciul cu responsabilitățile familiale.
Zile libere suplimentare pentru părinți și program flexibil
Una dintre cele mai importante măsuri luate în calcul pentru viitoarea certificare se referă la zilele libere suplimentare acordate părinților atunci când apar urgențe care îi privesc pe copii. O îmbolnăvire neașteptată, o situație la școală sau alte probleme familiale pot pune un angajat în situația de a lipsi de la serviciu fără să fi putut planifica acest lucru din timp.
Pe lista criteriilor analizate se află și posibilitatea unui program flexibil, precum și munca de la distanță în domeniile în care activitatea permite o asemenea organizare. Ideea este ca părinții să poată avea mai multă libertate în gestionarea programului fără ca acest lucru să le afecteze evoluția profesională.
Companiile ar putea fi evaluate și în funcție de sprijinul financiar sau logistic acordat angajaților pentru accesul copiilor la creșe, grădinițe și programe de tip afterschool.
Un alt criteriu important privește revenirea la serviciu după concediul pentru creșterea copilului. Angajatorii care dezvoltă programe prin care părinții sunt ajutați să se reintegreze mai ușor în activitate ar putea obține un punctaj mai bun în cadrul viitorului sistem.
Măsurile nu îi vizează exclusiv pe părinții cu copii mici. În discuție se află și posibilitatea acordării unei flexibilități mai mari angajaților care au în grijă părinți în vârstă sau alte persoane dependente din familie.
De asemenea, printre criterii sunt analizate protecția femeilor însărcinate și a părinților împotriva discriminării, dar și anumite beneficii suplimentare în domeniul sănătății și fertilității.
Companiile ar putea primi o certificare specială
Modelul analizat de România este inspirat și de experiența altor state europene, inclusiv Germania, unde există mecanisme pentru recunoașterea politicilor prin care companiile încearcă să creeze un echilibru între viața profesională și cea personală.
Viitorul sistem românesc ar trebui să facă însă mai mult decât să verifice dacă un anumit beneficiu apare în oferta prezentată angajaților.
Un element esențial ar urma să fie modul în care beneficiile respective pot fi folosite în realitate. Cu alte cuvinte, existența unui program flexibil pe hârtie nu ar trebui să fie suficientă dacă angajații evită să îl folosească de teamă că ar putea pierde oportunități profesionale.
Fondatoarea Asociației Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă, Alexandra Dobre, a explicat că obiectivul inițiativei este realizarea unui instrument bazat pe criterii transparente, nu doar a unui clasament folosit pentru imagine.
„Nu vrem să facem un clasament de imagine, ci un instrument cu criterii clare, transparente și relevante, care să evidențieze ce funcționează. Ne dorim să aducem exemplele bune în prim-plan și să creăm un standard atât pentru companii, cât și pentru autoritățile publice”, a declarat Alexandra Dobre.
Certificarea ar putea fi însoțită și de un clasament național al companiilor care aplică cele mai bune politici pentru angajații cu responsabilități familiale.
Deocamdată însă, criteriile definitive și metodologia prin care firmele ar urma să fie evaluate nu au fost stabilite.
Facilități fiscale pentru angajatorii care oferă aceste beneficii
O altă componentă aflată în discuție este introducerea unor stimulente pentru firmele care investesc în politici prietenoase cu familia. Printre variantele analizate se numără inclusiv facilitățile fiscale, însă forma acestora nu a fost stabilită.
Simona Bucura-Oprescu, fost ministru al Muncii și actual deputat, a vorbit despre necesitatea unui cadru legislativ care să definească exact condițiile pe care trebuie să le îndeplinească o companie pentru a fi considerată Family-Friendly.
„Competitivitatea companiilor nu vine doar din costul energiei sau din nivelul tehnologic, ci și din investiția în capitalul uman, în oamenii care creează valoare prin implicarea lor în companii. Trebuie să creăm cadrul legal care să standardizeze ce înseamnă Family-Friendly, așa cum există modele și în alte țări”, a declarat aceasta.
La rândul său, Marius Humelnicu, președintele Comisiei pentru Muncă, Familie și Protecție Socială din Senat, consideră că un asemenea proiect trebuie integrat într-un pachet mai amplu de politici.
Pe lângă eventualele facilități fiscale pentru angajatori, discuțiile vizează adaptarea legislației muncii și măsuri care să îi ajute pe tineri inclusiv în privința accesului la locuințe.
„Mediul de afaceri răspunde rapid la nevoile angajaților. Trebuie să valorificăm aceste experiențe și să le aducem în Parlament, pentru a dezvolta legi care să contribuie la retenția tinerilor. Este nevoie de un pachet de măsuri și de o armonizare a legislației, nu de o singură măsură”, a afirmat Marius Humelnicu, potrivit RTV.
Discuțiile sunt importante și pentru angajatori, întrucât flexibilitatea programului și beneficiile acordate familiilor sunt tot mai des folosite pentru atragerea și păstrarea angajaților.
Ce își doresc părinții români de la angajatori
Necesitatea unor schimbări este susținută și de datele prezentate în cadrul conferinței. Studiul „Ce îi apasă pe părinții din echipa ta și nu îți spun”, realizat de Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă, arată dificultățile întâmpinate de părinții care încearcă să împace serviciul cu responsabilitățile familiale.
Potrivit rezultatelor prezentate, 43% dintre mamele angajate au lipsit neplanificat de la serviciu cel puțin o dată în ultimul an. Mai mult, 31% au declarat că au prezentat un alt motiv pentru absență decât cel real, deoarece s-au temut că problemele familiale le-ar putea afecta cariera.
În privința beneficiilor pe care și le-ar dori, 35% dintre respondenți au indicat zile suplimentare de concediu pentru situațiile urgente care îi privesc pe copii.
Un procent de 32% și-ar dori chiar o săptămână de lucru de patru zile, în timp ce 22% dintre mamele intervievate au indicat nevoia unui acces mai bun la servicii de creșă, grădiniță sau afterschool.
Datele mai arată că 22% dintre părinții care lucrează se confruntă cu dificultăți de concentrare la serviciu din cauza presiunilor și responsabilităților pe care le au în familie.
Tocmai această teamă a angajaților de a discuta deschis despre problemele familiale reprezintă una dintre situațiile pe care viitorul standard încearcă să le combată.
Ideea este ca un angajat să poată folosi un beneficiu destinat familiei fără să creadă că acest lucru îi va reduce șansele la o promovare sau îi va afecta relația cu angajatorul.
Schimbările sunt pregătite pentru 2027, dar măsurile nu sunt încă obligatorii
Inițiativa apare și într-un context demografic dificil pentru România. Potrivit datelor prezentate de organizatorii conferinței, în 2025 au fost înregistrați aproximativ 145.700 de născuți-vii, nivel prezentat drept cel mai redus din 1930 până în prezent.
Scăderea natalității și îmbătrânirea populației au efecte directe asupra pieței muncii, iar companiile întâmpină tot mai multe dificultăți în atragerea și păstrarea personalului.
Susținătorii proiectului consideră că un mediu de lucru care le permite oamenilor să aibă grijă de familie fără să renunțe la carieră poate deveni un avantaj atât pentru angajați, cât și pentru firme.
Unele companii din România aplică deja diferite politici de acest tip, de la program flexibil și muncă de la distanță până la zile libere pentru îngrijirea persoanelor apropiate sau alte beneficii dedicate familiei.
Următorul pas ar fi transformarea acestor practici într-un sistem național bazat pe criterii comune.
Obiectivul pentru 2027 este elaborarea standardelor și a mecanismului prin care companiile ar putea obține recunoașterea de angajator „Family-Friendly”.
Este important însă că, în acest moment, nu există un proiect de lege finalizat care să stabilească faptul că toți părinții angajați vor primi automat zile libere suplimentare sau program flexibil începând din 2027.
Criteriile, metodologia de certificare și eventualele avantaje fiscale pentru companii trebuie încă stabilite, iar cadrul rezultat din aceste discuții ar putea deveni ulterior baza unei inițiative legislative.
Dacă proiectul va avansa, diferența pentru angajați ar putea deveni importantă: atunci când își caută un loc de muncă, aceștia ar putea identifica mai ușor companiile care oferă efectiv program flexibil, sprijin pentru copii, zile libere suplimentare și măsuri concrete pentru echilibrarea vieții profesionale cu cea de familie.
Sursa foto: Arhivă
