Georgescu Dragos
Mulți pensionari români ar putea primi mai mulți bani lunar fără să știe. Este vorba despre veniturile obținute în anii de muncă, dincolo de salariul de bază (prime, sporuri, ore suplimentare, al 13-lea salariu sau plata în acord global), care nu au fost luate în calcul când li s-a stabilit pensia. Legea nr. 360/2023 permite ca aceste sume să fie valorificate, dar numai dacă sunt dovedite cu documentele potrivite.
Pensii 2026: primele, sporurile, orele suplimentare și al 13-lea salariu pot crește pensia. Ce acte trebuie depuse
Noua lege a pensiilor, intrată în vigoare la 1 septembrie 2024, a adus o schimbare importantă pentru cei care au lucrat înainte de anul 2001. Potrivit Ministerului Muncii, legea introduce, ca element de noutate, posibilitatea de a include în calculul pensiei veniturile și sporurile nepermanente pentru care s-a datorat contribuția de asigurări sociale.
Pe scurt, banii primiți „în plus” față de salariul de bază pot conta acum la pensie, cu condiția să fi fost plătite contribuții pentru ei. În mulți ani din perioada comunistă și din anii ‘90, aceste venituri nu erau trecute în carnetul de muncă. Ca urmare, la stabilirea pensiei, casele de pensii au folosit adesea doar salariul tarifar, iar pensionarul a pierdut lunar bani fără să știe.
Trebuie spus clar de la început: nu este vorba despre un ajutor nou sau despre o primă acordată pensionarilor în 2026. Este vorba despre recunoașterea unor venituri pe care oamenii le-au câștigat deja, cu ani în urmă, și pentru care au plătit contribuții.
Ce venituri pot intra în calculul pensiei
Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) împarte veniturile luate în calcul în două categorii: venituri permanente și venituri nepermanente. Pe lista veniturilor nepermanente care pot fi valorificate se află:
plata în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale;
premiile anuale și premiile acordate pe parcursul anului pentru realizări deosebite;
recompensele cu caracter limitat, acordate personalului din anumite sectoare de activitate;
al 13-lea salariu;
plata orelor suplimentare efectuate peste programul normal de lucru;
sporul pentru personalul didactic care îndrumă practica psihopedagogică și perfecționarea învățătorilor și educatorilor;
indemnizațiile pentru muncă nenormată;
alte sporuri fără caracter permanent pentru care s-a datorat contribuția de asigurări sociale.
Pe lângă acestea, pot fi luate în calcul și o serie de sporuri permanente care, potrivit legislației de dinainte de 1 aprilie 2001, făceau parte din baza de calcul a pensiei, cum ar fi sporurile pentru munca de noapte sau indemnizația de zbor.
Condiția esențială rămâne aceeași pentru toate: suma trebuie să fi fost plătită din fondul de salarii, iar asupra ei să se fi datorat contribuția la asigurările sociale de stat.
De ce contează data de 1 aprilie 2001
Pentru stabilirea pensiei, data de 1 aprilie 2001 este o graniță esențială. Atunci a intrat în vigoare vechea lege a pensiilor (Legea nr. 19/2000), iar de la acel moment veniturile salariaților au început să fie raportate și înregistrate electronic.
Pentru perioadele de după aprilie 2001, CNPP precizează că nu mai sunt necesare documente justificative pentru veniturile nepermanente, deoarece informațiile se află deja în bazele de date. Instituția recomandă totuși, în anumite situații, solicitarea unor adeverințe de la angajator pentru sporurile nepermanente, în formatul prevăzut de lege.
Pentru perioadele de dinainte de 1 aprilie 2001, situația este diferită. Legea prevede că, la calculul punctajelor lunare, se folosește venitul total realizat, brut sau net, după caz, asupra căruia s-a datorat contribuția de asigurări sociale. Dacă acel venit nu apare în carnetul de muncă, el trebuie dovedit printr-o adeverință emisă pe baza statelor de plată.
Cristiana Dumitrescu, director executiv al Casei de Pensii a Municipiului București, a explicat pentru Digi24 că adeverințele sunt necesare în principal pentru perioadele anterioare anului 2001, atunci când sumele suplimentare nu au fost consemnate în documentele aflate deja la dosar.
Ce trebuie să conțină adeverința
Un detaliu tehnic face adesea diferența între o cerere aprobată și una respinsă: forma adeverinței. CNPP subliniază că veniturile nepermanente se valorifică doar dacă sunt dovedite prin adeverințe întocmite conform modelului din anexa nr. 6 la Legea nr. 360/2023.
Regulile diferă în funcție de data la care a fost emis documentul:
pentru adeverințele emise înainte de 1 septembrie 2024, se aplică modelul din Ordinul ministrului muncii nr. 487/2021;
pentru adeverințele emise după 1 septembrie 2024, se folosește modelul din anexa nr. 6 la Legea nr. 360/2023.
CNPP a atras atenția și asupra unei greșeli frecvente: dacă o adeverință menționează doar sporurile nepermanente, fără să precizeze și salariile lunare realizate, ea nu poate fi folosită, pentru că nu conține toate elementele necesare calculului pensiei.
Documentul trebuie depus în original și trebuie să cuprindă, printre altele, veniturile realizate lună de lună, perioada lucrată, temeiul legal al plății și mențiunea privind contribuțiile datorate.
Cum se obține adeverința dacă firma nu mai există
Mulți dintre pensionarii vizați au lucrat la întreprinderi de stat care s-au privatizat, s-au reorganizat sau au dispărut între timp. Pentru acești oameni, căutarea actelor poate părea o misiune imposibilă, dar nu este.
Adeverința poate fi eliberată de:
fostul angajator, dacă acesta mai funcționează;
deținătorul legal al arhivei, dacă firma și-a încetat activitatea;
un operator economic autorizat de Arhivele Naționale să presteze servicii arhivistice, în cazul în care arhiva societății desființate a fost preluată de o astfel de firmă.
Un prim pas util este verificarea la Oficiul Registrului Comerțului sau la direcțiile județene ale Arhivelor Naționale, pentru a afla cine a preluat documentele unei foste întreprinderi.
Pașii pentru recalcularea pensiei
Procedura este relativ simplă, dar cere răbdare. Pe scurt, pensionarul trebuie să:
Verifice ce venituri au fost deja luate în calcul. Decizia de pensie și eventualele decizii de recalculare arată pe ce sume s-a bazat stabilirea punctajului.
Identifice veniturile lipsă. Prime, ore suplimentare, al 13-lea salariu, acord global sau sporuri care apăreau în statele de plată, dar nu și în carnetul de muncă.
Ceară adeverința de la fostul angajator sau de la deținătorul arhivei, specificând că trebuie întocmită conform modelului legal.
Verifice forma documentului înainte de depunere, mai ales prezența salariilor lunare și a mențiunii privind contribuțiile.
Depună documentul la casa teritorială de pensii de care aparține, în original.
Există un termen-limită?
Vestea bună este că nu. Potrivit CNPP, adeverințele pentru veniturile nepermanente pot fi depuse la dosarul de pensie și după 1 septembrie 2024, fără un termen-limită general.
Totuși, amânarea are un cost. Atunci când documentele noi duc la acordarea unor drepturi suplimentare, acestea se acordă, potrivit regulilor CNPP, începând cu prima zi a lunii următoare depunerii. Cu alte cuvinte, banii nu se dau retroactiv pentru perioada în care adeverința a stat nedepusă. Fiecare lună de întârziere înseamnă o lună de pensie mai mică.
Ce s-a întâmplat cu adeverințele depuse deja
Pensionarii care aveau deja în dosar adeverințe cu sporuri nepermanente, nevalorificate până atunci, au fost vizați de așa-numita „mică recalculare”. Legea a prevăzut ca aceste pensii să fie recalculate din oficiu, în termen de șase luni de la intrarea în vigoare, adică până la 1 martie 2025, dacă documentele îndeplineau condițiile de valabilitate și legalitate.
O excepție importantă: adeverințele privind veniturile suplimentare care au fost deja valorificate în baza unor hotărâri judecătorești definitive nu mai pot fi redepuse la dosar pentru o nouă recalculare în temeiul Legii nr. 360/2023.
Dosarul a ajuns la Înalta Curte
Nu toate situațiile au fost tranșate clar. Potrivit Capital, Înalta Curte de Casație și Justiție a fost sesizată pe 17 septembrie 2026, în dosarul nr. 1716/1/2026, cu privire la interpretarea unor prevederi din Legea nr. 360/2023 referitoare la veniturile realizate înainte de 1 aprilie 2001.
Sesizarea ar viza cazurile în care adeverințele se aflau deja în dosarul de pensie, dar veniturile respective nu au fost valorificate. Până la pronunțarea unei decizii, chestiunea rămâne una de interpretare juridică, iar ÎCCJ nu a stabilit că pensionarii aflați în această situație vor primi automat sume suplimentare.
Cu cât poate crește pensia
Aici nu există un răspuns valabil pentru toată lumea. Primele, sporurile sau al 13-lea salariu nu se adaugă pur și simplu la pensie, ci intră în calculul punctajului lunar pentru perioada în care au fost încasate.
Mărimea creșterii depinde de mai mulți factori:
valoarea veniturilor suplimentare raportată la salariul mediu brut pe economie din acea perioadă;
numărul de luni sau ani pentru care există venituri nevalorificate;
regimul contribuțiilor din perioada respectivă;
veniturile care au fost deja luate în calcul la stabilirea inițială a pensiei.
Pot câștiga mai mult cei care au avut, ani la rând, ore suplimentare lunare, sporuri procentuale consistente sau plată în acord global, precum și cei pentru care, la stabilirea pensiei, s-a folosit doar salariul tarifar. În schimb, dacă veniturile fuseseră deja incluse, nu sunt eligibile sau nu sunt dovedite corect, depunerea unei noi adeverințe nu va schimba cuantumul pensiei.
Sfatul specialiștilor: verificați înainte să depuneți
Înainte de a porni prin arhive, merită o discuție la ghișeul casei de pensii sau o cerere de informații despre ce venituri sunt deja în dosar. Astfel se evită drumurile inutile și adeverințele incomplete.
Pentru pensionarii care au lucrat zeci de ani în fabrici, mine, șantiere sau în sistemul de învățământ înainte de 2001, o hârtie uitată într-o arhivă poate însemna câteva zeci sau chiar sute de lei în plus la pensie, lună de lună, pentru tot restul vieții.
