Georgescu Dragos
Zona seismică Vrancea s-a activat din nou în noaptea de luni spre marți, 27 octombrie 2026. Seismologii au înregistrat două cutremure slabe la mai puțin de patru ore unul de altul, cel mai puternic având magnitudinea 3,1. Nu au fost semnalate pagube sau victime, însă noile mișcări seismice vin la doar o săptămână după cel mai puternic cutremur din acest an, de 4,8.
Două cutremure în România marți dimineața. Unde s-au resimțit
Potrivit datelor transmise de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP/INFP), primul seism s-a produs la ora 01:53:55, ora României. A avut magnitudinea ML 2,3 și s-a produs la o adâncime mare, de 120,2 kilometri, în județul Vrancea.
Epicentrul primului cutremur a fost localizat la aproximativ:
45 km sud de Focșani;
59 km sud de Buzău;
67 km est de Sfântu Gheorghe;
77 km est de Brașov;
91 km nord-est de Ploiești.
Au urmat 3 ore și 49 de minute de liniște, până când aparatele au înregistrat un nou seism, ceva mai puternic. La ora 05:42:56, în aceeași zonă seismică Vrancea s-a produs un cutremur cu magnitudinea ML 3,1, la adâncimea de 79,5 kilometri. INFP l-a încadrat, ca și pe primul, în categoria cutremurelor slabe.
Al doilea seism s-a produs în apropierea următoarelor orașe:
48 km sud de Focșani;
62 km est de Sfântu Gheorghe;
69 km sud de Buzău;
75 km est de Brașov;
95 km sud de Bacău;
98 km nord-est de Ploiești.
Ar fi putut fi resimțit?
Un cutremur de 3,1 trece, de regulă, neobservat pentru majoritatea oamenilor. Seismele cu magnitudini sub 3,5 sunt percepute rar, în special de persoanele aflate la etajele superioare ale blocurilor sau de cele care se află în repaus, în liniște. Faptul că mișcarea de marți s-a produs la o oră la care mulți dormeau face și mai puțin probabil ca ea să fi fost observată.
Cutremurele din Vrancea au însă o particularitate: pentru că se produc la adâncimi mari, energia lor se propagă pe suprafețe întinse. De aceea, chiar și seismele moderate din această zonă pot fi simțite la sute de kilometri distanță, inclusiv în București, Republica Moldova sau Ucraina.
Al doilea val de seisme într-o singură săptămână
Cutremurele de marți nu sunt izolate. Ultimele zile au adus o activitate seismică mai intensă decât de obicei în curbura Carpaților.
Luni, 19 octombrie 2026, la ora 11:52, zona seismică Vrancea a fost zguduită de un cutremur cu magnitudinea estimată la 4,8, la o adâncime estimată inițial la 76,5 kilometri. Seismul, încadrat de specialiști drept cutremur mediu, a fost cel mai puternic produs în România de la începutul anului. Epicentrul s-a aflat în județul Buzău, la aproximativ 46 km sud-est de Brașov, 53 km sud-est de Sfântu Gheorghe și 56 km nord de Ploiești. INFP a raportat o intensitate macroseismică IV.
Seismul s-a simțit și în București. Inspectoratul pentru Situații de Urgență București-Ilfov a trimis echipaje în Centrul Istoric al Capitalei pentru a verifica eventualele pagube la clădirile vechi. Potrivit comunicatului oficial, nu au existat apeluri la 112 legate de cutremur, iar daune semnificative nu au fost raportate.
Joi, 22 octombrie, la ora 10:23, Vrancea a înregistrat un nou cutremur peste pragul de 4, cu magnitudinea 4,2, potrivit cronologiei Agerpres.
După seismul din 19 octombrie, seismologul Gheorghe Mărmureanu a avertizat, într-o intervenție la România TV, că viitorul cutremur major va avea efecte puternice în toată Moldova, la Focșani, în Muntenia și în Dobrogea.
Un an cu activitate seismică constantă
Privit în ansamblu, anul 2026 a fost unul activ în Vrancea, chiar dacă fără cutremure periculoase. Câteva dintre momentele importante:
26 februarie – un cutremur de 4,5 în județul Vrancea, pentru care INFP a realizat un raport special;
8 aprilie – un seism de 4,0, produs la o adâncime de aproape 148 de kilometri;
11 august – un cutremur de 4,3 în zona Vrancea-Buzău, la circa 133 de kilometri adâncime, cel mai puternic din ultimele aproape șase luni la acel moment;
6 septembrie – un seism de 4,1 la aproape 150 de kilometri adâncime, care, potrivit relatărilor din presă, a fost al optulea cutremur din zonă într-o singură săptămână;
19 octombrie – seismul de 4,8, cel mai puternic din 2026;
22 octombrie – un nou cutremur de 4,2.
Pe lângă acestea, institutul a înregistrat zeci de seisme slabe, de magnitudini între 2 și 3,5, majoritatea fără să fie simțite de populație.
De ce este Vrancea atât de activă
Zona seismică Vrancea este principala sursă de risc seismic a României și una dintre cele mai importante din Europa. Particularitatea ei constă în faptul că majoritatea cutremurelor se produc la adâncimi intermediare, de regulă între 60 și 200 de kilometri, într-un fragment de placă tectonică scufundat sub curbura Carpaților.
Această adâncime are două efecte. Pe de o parte, cutremurele mici sunt rareori percepute la suprafață. Pe de altă parte, seismele mari își răspândesc energia pe arii foarte extinse, afectând simultan zone aflate la sute de kilometri de epicentru, de la Moldova până în Muntenia și Dobrogea, dar și în statele vecine.
Istoria arată cât de distructive pot fi. Cutremurul din 10 noiembrie 1940, cu magnitudinea de aproximativ 7,7, a provocat prăbușirea blocului Carlton din București. Seismul din 4 martie 1977, de 7,2, a ucis peste 1.500 de oameni, majoritatea în Capitală, și a rămas cea mai mare tragedie seismică din istoria recentă a României. Au urmat cutremurele din 30 august 1986 (7,1) și din 30 mai 1990 (6,9), ambele resimțite puternic în mare parte din țară.
Specialiștii subliniază constant că un cutremur nu poate fi prezis cu exactitate. Seismele mici, precum cele de marți, sunt o manifestare obișnuită a activității din zonă și nu înseamnă, în sine, că urmează un cutremur mare. La fel de adevărat este însă că, statistic, un seism major în Vrancea se va produce la un moment dat, iar pregătirea rămâne singura apărare eficientă.
Ce trebuie să faci în timpul unui cutremur
Seismologii și reprezentanții Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU) repetă aceleași recomandări de fiecare dată când pământul se mișcă. Regula de bază este să nu intri în panică și să nu încerci să fugi din clădire în timpul mișcării seismice.
Seismologul Mihai Diaconescu a recomandat ca oamenii să rămână calmi, să evite gesturile pripite, să nu coboare pe scări și să se adăpostească sub o grindă sau lângă o piesă de mobilier solidă. Raed Arafat, șeful DSU, a atras atenția asupra unuia dintre cele mai periculoase locuri dintr-un bloc: „Casa scărilor e cea mai vulnerabilă zonă, nu folosi liftul, închide gazul.”
Pe scurt, în timpul cutremurului:
rămâi în interior și adăpostește-te sub o grindă, lângă un perete de rezistență sau sub o masă solidă;
protejează-ți capul și gâtul de obiectele care pot cădea;
stai departe de ferestre, oglinzi, corpuri de iluminat și mobilier înalt neprins de perete;
nu folosi liftul și nu ieși pe casa scărilor;
dacă ești afară, îndepărtează-te de clădiri, stâlpi și cabluri electrice;
dacă ești la volan, oprește mașina într-un loc deschis, departe de poduri și clădiri, și rămâi în ea.
Ce faci după ce mișcarea s-a oprit
După cutremur, primul pas este verificarea propriei stări și a celor din jur. Apoi:
închide gazul și, dacă suspectezi avarii, curentul și apa;
nu aprinde chibrituri sau brichete până nu te asiguri că nu există scurgeri de gaz;
verifică dacă locuința are fisuri vizibile în pereții de rezistență;
părăsește clădirea calm, pe scări, doar după ce mișcarea s-a oprit și dacă există semne de avarie;
urmărește mesajele RO-ALERT și informațiile oficiale transmise de autorități;
folosește telefonul doar pentru urgențe, ca să nu blochezi rețelele.
Rucsacul de urgență, o măsură simplă care poate salva vieți
Autoritățile recomandă ca fiecare familie să aibă pregătit un rucsac de urgență, ușor de luat în cazul în care locuința trebuie părăsită rapid. Acesta ar trebui să conțină apă îmbuteliată, alimente neperisabile, o lanternă cu baterii de rezervă, un radio portabil, o trusă de prim ajutor, medicamentele de care membrii familiei au nevoie zilnic, copii ale actelor de identitate, bani lichizi, haine groase și un fluier.
De asemenea, este util ca membrii familiei să stabilească dinainte un loc de întâlnire în aer liber și o persoană de contact din alt oraș, pentru situația în care comunicarea locală devine imposibilă. Aplicația „Fii pregătit”, dezvoltată de DSU, oferă informații practice despre ce trebuie făcut înainte, în timpul și după un cutremur.
Fără pagube, dar cu un semnal de atenție
Cele două seisme de marți dimineață nu au produs pagube și, cel mai probabil, au trecut neobservate de majoritatea locuitorilor din zonele apropiate. Ele confirmă însă că Vrancea traversează o perioadă de activitate susținută, cu mai multe cutremure peste magnitudinea 4 în ultimele săptămâni.
Pentru populație, mesajul specialiștilor rămâne același: nu există motive de panică, dar există toate motivele pentru pregătire. Un plan de familie, un rucsac de urgență și câteva reguli de comportament învățate din timp pot face diferența în momentul în care pământul se va mișca cu adevărat.
