Georgescu Dragos
Ministerul Finanțelor a pus în dezbatere publică o nouă „ordonanță trenuleț”, un act normativ care adună în același document măsuri din domenii foarte diferite. Proiectul are un titlu lung: Ordonanța de urgență privind sprijinul pentru asigurarea energiei termice în sezonul rece 2026–2027, unele măsuri fiscal-bugetare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative. Documentul urmează să fie discutat în ședința de Guvern.
Noi măsuri adoptate de Guvern. Ce taxă dispare de la 1 noiembrie și detalii despre primele cadrelor didactice
Printre cele mai importante schimbări se numără eliminarea taxei naționale pe coletele din afara Uniunii Europene, cunoscută drept „taxa Temu”, și amânarea cu un an a amenzilor pentru bonurile fiscale fără cod QR. Ordonanța aduce și reguli noi pentru vânzarea bunurilor confiscate, prelungirea termenului pentru prima didactică și măsuri de sprijin pentru termoficare în sezonul rece.
Iată, pe rând, ce prevede fiecare măsură și pe cine afectează.
1. Dispare „taxa Temu” națională de la 1 noiembrie
Cea mai urmărită măsură din ordonanță îi privește pe românii care comandă produse de pe platforme precum Temu, Shein sau AliExpress. Taxa logistică națională aplicată coletelor din state din afara UE va fi eliminată începând cu 1 noiembrie 2026. Era vorba despre 25 de lei pe colet, adică aproximativ 5 euro.
Taxa fusese introdusă la începutul acestui an prin articolul XXII din Legea nr. 239/2025 privind măsurile de redresare și eficientizare a resurselor publice. Se aplica fiecărui colet cu bunuri de valoare redusă livrat în România din afara Uniunii.
De ce se renunță la ea
Motivul nu este o relaxare fiscală, ci intrarea în vigoare a unor taxe europene pentru aceleași colete. Ministerul Finanțelor invocă două noi mecanisme ale UE:
o taxă vamală de 3 euro pe articol, introdusă prin Regulamentul (UE) 2026/382 al Consiliului;
o taxă de procesare de 2 euro pe articol, stabilită prin Regulamentul (UE) 2026/2108.
Potrivit ministerului, păstrarea taxei naționale alături de cele europene ar fi dus la o suprapunere a obligațiilor fiscale. Eliminarea ei aliniază legislația românească la cea a Uniunii.
Coletele nu se vor ieftini neapărat
Pentru cumpărători, vestea trebuie privită cu prudență. Taxa românească de 25 de lei dispare, dar este înlocuită de taxele europene, care se calculează pe articol. Pentru o comandă cu mai multe produse, costul total poate fi chiar mai mare decât înainte.
Ce se întâmplă cu coletele aflate deja pe drum
Măsura este adoptată prin ordonanță de urgență pentru că abrogarea trebuie să producă efecte cel târziu de la data aplicării taxei de procesare europene. Ministerul Finanțelor precizează însă că taxa națională se va aplica în continuare pentru coletele predate destinatarilor până la 31 octombrie 2026 inclusiv.
2. Codul QR pe bonul fiscal se amână până în 2027
A doua măsură importantă îi privește pe comercianți. Proiectul amână cu încă un an, până la 31 octombrie 2027, sancționarea celor care emit bonuri fiscale fără elementele noi devenite obligatorii:
codul de identificare al beneficiarului;
numărul de identificare al bonului;
datele obligatorii sub formă de cod QR.
Amenda prevăzută pentru această contravenție este cuprinsă între 2.000 și 4.000 de lei. În prezent, aplicarea sancțiunilor este suspendată până la 1 noiembrie 2026, conform Ordonanței de urgență nr. 68/2025. Fără noua amânare, sute de mii de firme ar fi riscat amenzi chiar de săptămâna viitoare.
De ce nu sunt pregătite casele de marcat
Ministerul Finanțelor explică amânarea prin numărul mare de etape necesare pentru implementare:
modificarea legislației secundare din domeniul aparatelor de marcat electronice fiscale;
dezvoltarea unui software nou de către distribuitorii autorizați;
testarea, la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI București), a tuturor modelelor de case de marcat existente pe piață;
instalarea noului program pe aproximativ un milion de aparate, operațiune care presupune deplasarea tehnicienilor de service la fiecare comerciant.
Scopul amânării este ca operatorii economici să nu fie amendați pentru întârzieri care nu le pot fi imputate. Comercianții au acum la dispoziție încă un an pentru a-și actualiza casele de marcat.
3. Bunurile confiscate, vândute mai repede și pe internet
Ordonanța modifică și Ordonanța Guvernului nr. 14/2007, care reglementează modul în care statul valorifică bunurile confiscate. Obiectivul declarat este ca aceste bunuri să fie preluate, administrate și vândute mai rapid și mai eficient.
Platforme online și magazine pe internet
Statul va putea vinde bunurile confiscate prin platforme de licitații online și prin magazine online. Aceste metode sunt folosite de mult de mediul privat, dar în prezent instituțiile statului nu au temei legal să le utilizeze.
Pe lângă vânzarea online, proiectul introduce și alte canale de valorificare:
agenții imobiliare, pentru clădiri și terenuri;
case de licitații;
brokeri pe piața bursieră.
Autoritățile estimează că, prin aceste canale, stocurile de bunuri confiscate se vor vinde mai repede, iar veniturile la buget vor crește.
Prețul scade automat la fiecare licitație nereușită
O noutate importantă este mecanismul automat de reducere a prețului de pornire pentru licitațiile publice cu strigare și pentru cele online:
Licitația Reducere față de prețul inițial
A doua licitație 25%
A treia licitație 50%
A patra licitație și următoarele 75%
Practic, un bun care nu se vinde la prima licitație va deveni din ce în ce mai ieftin, până când găsește un cumpărător. Pentru cei interesați de astfel de achiziții, de la autoturisme la electronice sau imobile, aceasta poate fi o oportunitate.
Normele de aplicare vor fi aprobate prin ordin al președintelui ANAF. Astfel, procedurile pot fi adaptate mai rapid la digitalizare și la realitatea economică, fără a fi nevoie de modificarea legii de fiecare dată.
4. Prima didactică: cardurile pot fi alimentate până la 31 decembrie
Ordonanța aduce o veste bună și pentru profesori. Proiectul prelungește până la 31 decembrie 2026 termenul în care pot fi alimentate cardurile electronice acordate pentru susținerea activității didactice.
Ordonanța de urgență nr. 39/2026 prevedea că aceste carduri trebuie alimentate cel târziu:
până la 31 august 2026, pentru anul școlar 2025–2026;
până la 30 septembrie 2026, pentru anul universitar 2025–2026.
Prelungirea a fost cerută de Ministerul Educației și Cercetării. Prima de carieră didactică este reglementată prin Ordonanța de urgență nr. 58/2023 și finanțată din fonduri europene nerambursabile. Ea se acordă:
cadrelor didactice și personalului didactic auxiliar din învățământul preuniversitar de stat;
personalului didactic din universitățile de stat, adică conferențiari, șefi de lucrări sau lectori și asistenți universitari, aflați în activitate în anul școlar, respectiv universitar 2025–2026.
5. Bani pentru căldură: primăriile pot garanta credite și se pot împrumuta de la stat
Partea care dă și titlul ordonanței privește sezonul rece. Noul act normativ conține un set de măsuri pentru proiectele finanțate din fonduri europene și pentru asigurarea căldurii în orașele care au sistem centralizat de termoficare.
Pentru iarna 2026–2027, autoritățile locale vor avea la dispoziție două instrumente de finanțare, fără alocări suplimentare de la bugetul de stat:
Garanții pentru credite: primăriile vor putea garanta împrumuturile bancare contractate de operatorii de termoficare, astfel încât aceștia să aibă bani pentru combustibil și pentru funcționarea sistemului.
Împrumuturi de la stat: Ministerul Finanțelor va putea acorda împrumuturi autorităților locale din veniturile obținute din privatizare, în limita unui plafon total de 300 de milioane de lei.
Pentru reducerea volumului facturilor neachitate, termenul în care pot fi finalizate operațiunile din etapa de lichidare se prelungește de la 30 octombrie la 30 noiembrie.
Ordonanța le mai permite autorităților locale să folosească sumele necheltuite pentru finanțarea serviciilor de protecție a copilului și a centrelor de zi, precum și pentru finalizarea proiectelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
De ce se numește „ordonanță trenuleț”
Expresia „ordonanță trenuleț” este folosită pentru actele normative care adună, ca vagoanele unui tren, modificări la mai multe legi diferite, fără legătură directă între ele. Guvernele recurg frecvent la acest tip de ordonanță la final de an, când mai multe termene legale expiră simultan și este nevoie de intervenții rapide.
În cazul de față, ordonanța combină o măsură de aliniere la legislația europeană (taxa pe colete), o amânare cerută de mediul de afaceri (codul QR), o reformă administrativă (vânzarea bunurilor confiscate), o prelungire pentru profesori și un pachet pentru termoficare.
Ce urmează
Proiectul se află acum în dezbatere publică, iar forma finală poate suferi modificări înainte de adoptare. Cum unele măsuri, precum eliminarea taxei pe colete, trebuie să producă efecte de la 1 noiembrie 2026, ordonanța ar trebui adoptată de Guvern și publicată în Monitorul Oficial în cel mai scurt timp.
