Georgescu Dragos
Un cutremur cu magnitudinea de 2,7 pe scara Richter s-a produs luni dimineață, 2 noiembrie, la ora 04:33, în zona seismică Vrancea, în județul Covasna, a anunțat Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP). Seismul a avut loc la o adâncime de 150 de kilometri și se încadrează în categoria evenimentelor slabe, care sunt înregistrate de aparate, dar trec, de regulă, neobservate de oameni.
Cutremur luni dimineața în România. Unde s-a resimțit seismul
Nu au fost anunțate pagube sau victime în materialele publicate până acum. Evenimentul este unul de rutină pentru cea mai activă zonă seismică din România, însă readuce în atenție un subiect pe care românii îl urmăresc cu mare interes: cutremurele din Vrancea.
Potrivit datelor INCDFP preluate de presă, epicentrul a fost localizat în apropierea mai multor orașe importante. Cutremurul s-a produs la 47 de kilometri sud-est de Sfântu Gheorghe, la 51 de kilometri est de Brașov și la 76 de kilometri nord de Ploiești. Alte localități aflate în raza lui sunt Buzău, la 67 de kilometri, Focșani, la 71 de kilometri, și Târgoviște, la 99 de kilometri.
Ora exactă indicată de România TV este 04:33:18, iar magnitudinea este descrisă drept o valoare preliminară. Astfel de cifre pot fi revizuite ulterior de specialiști, după analiza completă a înregistrărilor. Momentul producerii, în plină noapte, face și mai puțin probabil ca seismul să fi fost observat de cineva. În materialele consultate nu apar, de altfel, mărturii ale unor persoane care să îl fi simțit.
Ce înseamnă, de fapt, 2,7 grade
Pentru mulți cititori, simpla apariție a cuvântului „cutremur” într-un titlu este suficientă pentru a stârni îngrijorare. Cifra de luni arată însă un eveniment mic. Potrivit unei clasificări a Universității Tehnologice din Michigan, citată de presa americană, seismele sub 2,5 grade nu sunt, în general, resimțite. Cel de luni este doar puțin peste acest prag.
Adâncimea contează și ea. La 150 de kilometri sub suprafață, undele seismice străbat o distanță mare până ajung la sol, iar un seism de această magnitudine nu are, de obicei, efecte vizibile.
Scara magnitudinii nu este liniară, iar acest detaliu schimbă modul în care trebuie citite cifrele. Diferența de un grad înseamnă o amplitudine de zece ori mai mare și o energie eliberată de aproximativ 32 de ori mai mare. Un calcul simplu arată că un seism de 4,8 grade eliberează de circa 1.400 de ori mai multă energie decât unul de 2,7 grade. Comparativ cu un seism de 7,4 grade, diferența ajunge la ordinul milioanelor.
Magnitudinea nu trebuie confundată nici cu intensitatea. Prima descrie energia eliberată în focar și are o singură valoare pentru un cutremur. A doua descrie efectele resimțite într-un anumit loc și poate diferi de la un oraș la altul, în funcție de distanță, de teren și de clădiri.
Vrancea, zona care nu stă niciodată liniștită
Vrancea este considerată cea mai activă zonă seismică din România. Spre deosebire de multe alte regiuni, unde cutremurele se produc la suprafață, aici focarele se află adesea la adâncimi mari. De aceea, seismele vrâncene puternice pot fi simțite pe suprafețe foarte întinse, inclusiv în București și în țările vecine.
Această caracteristică a fost explicată și într-un material publicat în aprilie de Știri pe Surse, cu ocazia unui alt cutremur din zonă. Pe 8 aprilie 2026, un seism de magnitudinea 4 s-a produs la ora 05:28, la 147,7 kilometri adâncime, într-o zonă foarte apropiată de cea a seismului de luni și la o adâncime similară. Valoarea a fost descrisă drept tipică pentru această regiune.
Faptul că aparatele înregistrează frecvent astfel de mișcări nu este, în sine, un semnal de alarmă. Specialiștii nu pot prezice când va avea loc un cutremur major, iar un seism mic nu poate fi interpretat ca anunț pentru unul mare.
Cele mai recente cutremure semnificative
Ultimul seism care a atras atenția publicului s-a produs pe 19 octombrie 2026, la ora 11:52. Atunci, INFP a anunțat un cutremur cu magnitudinea 4,8 în zona seismică Vrancea, în județul Buzău, în apropiere de Nehoiu, la o adâncime de 76,5 kilometri. Brașovul se afla la 46 de kilometri, iar Ploieștiul la 56 de kilometri. Unda a fost resimțită și în București, potrivit presei.
Institutul l-a descris drept „un cutremur mediu”. Acesta a fost mai puternic decât seismul de 4,5 grade din 26 februarie 2026, pe care presa îl indica, în aprilie, drept cel mai important al anului până la acel moment.
Antena 3 CNN amintește și că ultimul cutremur cu o magnitudine mai mare de 4,8 a avut loc pe 16 septembrie 2024, la ora 17:40:22. Acesta a avut magnitudinea de 5,4 grade, valoare revizuită de la 5,2 grade anunțate inițial. Revizuirea arată, încă o dată, că primele cifre pot fi ajustate.
Pus alături de aceste evenimente, seismul de luni arată clar cât de mic a fost:
2 noiembrie 2026: 2,7 grade, la 150 de kilometri adâncime
19 octombrie 2026: 4,8 grade, la 76,5 kilometri adâncime
8 aprilie 2026: 4 grade, la 147,7 kilometri adâncime
26 februarie 2026: 4,5 grade
16 septembrie 2024: 5,4 grade
4 martie 1977: 7,4 grade
Amintirea lui 1977 și riscul pentru București
Orice discuție despre Vrancea duce, inevitabil, la cutremurul din 4 martie 1977. Seismul, cu magnitudinea de 7,4 grade, a provocat distrugeri majore, în special în Capitală, și a ucis peste 1.500 de oameni. Peste patru decenii mai târziu, tema rămâne una extrem de sensibilă pentru români.
Datele citate în presă în acest an arată de ce. Doar 20 de clădiri din clasa I de risc seismic din București ar fi fost consolidate în ultimii 15 ani, o cifră considerată insuficientă de autorii materialului. Peste 70% dintre locuitorii Capitalei cred, potrivit aceleiași surse, că un cutremur major s-ar putea produce oricând.
Directorul INFP, Constantin Ionescu, declara în februarie 2025, pentru Antena 3 CNN, că zona Vrancea poate genera cutremure de 7,2 sau 7,4 grade și, cândva, chiar de 7,6 grade. El a subliniat însă limitele oricărei prognoze: „nu știm când va veni și cât de mare va fi”. Potrivit acestuia, ce se poate spune este locul în care s-ar produce un astfel de seism. Ionescu a avertizat și că fondul construit neconsolidat după cutremurele din 1977, 1986 și 1990 ar putea fi afectat.
Cum te pregătești pentru un cutremur
Un seism de 2,7 grade nu cere nicio măsură specială. Este însă un bun prilej pentru ca oamenii să verifice dacă sunt pregătiți pentru unul puternic, mai ales că nimeni nu poate anticipa momentul în care se va produce.
Autoritățile le recomandă oamenilor să își aranjeze mobilierul astfel încât zonele în care petrec cel mai mult timp să nu fie aglomerate cu piese instabile și să fixeze bine aparatele casnice mari, ca racordurile să nu se rupă. În casă ar trebui să existe un stingător, așezat într-un loc cunoscut, dar și o rezervă de alimente uscate și conserve, apă potabilă, o trusă de prim ajutor, o lanternă și un radio cu baterii de schimb. Un fluier poate fi și el util, pentru a semnala prezența în cazul în care cineva rămâne blocat.
În timpul cutremurului, cel mai important lucru este să eviți panica. Autoritățile recomandă să rămâi în locuință, departe de ferestrele care se pot sparge, și să te adăpostești sub o masă sau un birou rezistent. Cei aflați pe stradă trebuie să caute un loc deschis și să îi calmeze pe cei speriați, în special pe copii.
Recomandările mai vechi ale ISU atrag atenția și asupra unui lucru specific zonei: seismele de adâncime din Vrancea pot dura mai mult și pot produce oscilații ample, care pot provoca stări de rău sau dezechilibru. Informații actualizate pot fi găsite pe platforma oficială fiipregatit.ro și în aplicația DSU.
De ce sunt anunțate și cutremurele mici
Institutul publică informații și despre evenimentele de mică magnitudine, iar presa le preia rapid, pentru că interesul publicului este foarte mare. Datele adunate în timp îi ajută pe specialiști să înțeleagă mai bine comportamentul zonei, chiar dacă nu permit prezicerea unui seism.
Pentru publicul larg, cea mai utilă concluzie este una simplă: magnitudinea și adâncimea contează mai mult decât simplul fapt că s-a produs un cutremur. În cazul seismului de luni dimineață, ambele cifre indică un eveniment slab, fără urmări anunțate. Eventualele modificări ale datelor vor fi comunicate de INCDFP.
