Georgescu Dragos
Ministrul Muncii, Florin Manole, susține că noua lege a salarizării trebuie să aducă majorări și pentru demnitari, de la miniștri și parlamentari până la primari. Argumentul său este că salariile acestora au rămas pe loc de aproape opt ani. Declarația, făcută la Antena 3 CNN, vine după ce PSD a contestat proiectul susținut în timpul guvernului Bolojan, care prevedea și el creșteri pentru aceleași funcții.
Nu sunt bani la buget, dar se măresc salariile demnitarilor. Anunțul ministrului Muncii
„Trebuie să avem creșteri. Ar fi o ipocrizie din partea mea să spun oamenilor altceva”, a spus ministrul. Întrebat dacă astfel de majorări sunt adecvate într-o economie aflată în recesiune, Manole a răspuns: „Sigur că nu”. El a precizat că acestea nu reprezintă o prioritate și nu a oferit, în materialele consultate, nici un calendar, nici sume confirmate.
Ministrul a legat discuția de refacerea întregii grile de salarizare din sectorul public. „Refacerea grilelor și aducerea echității în sistem înseamnă că va trebui să avem creșteri peste tot”, a declarat acesta.
În opinia sa, demnitarii au rămas în urma celorlalte categorii. „Sunt 8 ani de când salariile demnitarilor – primari, miniștri, secretari de stat – au rămas jos”, a spus Manole, în timp ce salariile și pensiile altor categorii au crescut.
Ministrul a insistat că subiectul nu îi privește doar pe membrii Guvernului. „Și aici nu vorbim doar despre miniștri sau secretari de stat, ci și despre primari”, a afirmat el, potrivit Realitatea.NET. Manole a susținut că salariile scăzute ale primarilor influențează veniturile „sutelor de mii de oameni care lucrează în administrația locală”, de la localități mici până la orașe mari.
„Nu sunt și nu vor fi prioritatea”
În același interviu, Manole a încercat să tempereze impactul declarației. „Evident că demnitarii nu sunt și nu vor fi prioritatea”, a spus ministrul. Potrivit Știri pe Surse, el a recunoscut că majorările nu sunt o prioritate în contextul economic actual și că, dacă economia nu își revine anul viitor, nu va exista un argument pentru creșterea acestor salarii.
Formularea sa a fost una tranșantă. Dacă economia nu își revine, a spus Manole, „nimeni nu va mai avea obrazul să ceară creșteri pentru primari sau prim-ministru”, potrivit G4Media.
Discuția a avut loc în contextul unei prognoze de scădere economică de 0,5% în 2026, citată în emisiune. Ministrul a răspuns că scăderea poate fi în acest an, iar în primul trimestru din 2027 se va vedea dacă planurile de relansare au perspectivă.
Negocierile pe legea salarizării ar urma să fie reluate la începutul anului 2027, după strângerea datelor despre salariile de la ordonatorii de credite. Manole a promis și că noua lege nu va reduce veniturile angajaților din sistemele esențiale, în special din sănătate și educație, potrivit Știri pe Surse.
Cât ar putea crește salariile
Manole nu a confirmat nicio sumă. În timpul interviului, moderatoarea Gina Vacariu a amintit că drafturile elaborate atât de el, cât și de fostul ministru Dragoș Pîslaru prevedeau creșteri de până la 2.000-2.500 de lei pentru miniștri, deputați și senatori.
O formă a proiectului prezentată în iulie de Digi24 oferă o imagine mai detaliată. În prima etapă, premierul ar fi primit în plus 1.360 de lei, miniștrii 950 de lei, iar parlamentarii peste 1.000 de lei. Salariile ar fi urmat să crească etapizat, până în 2031:
președintele României ar fi ajuns la cel puțin 32.800 de lei;
premierul ar fi ajuns la cel puțin 30.750 de lei;
miniștrii ar fi depășit 26.000 de lei;
parlamentarii ar fi ajuns la aproximativ 25.000 de lei;
primarii comunelor mici ar fi urcat de la circa 9.200 de lei la cel puțin 17.800 de lei.
Aceste cifre provin dintr-un proiect care nu a fost adoptat, așa că nu reprezintă sume decise. Nu este clar dacă varianta care va fi discutată în 2027 le va păstra. Euronews România a arătat, în mai, că grila avea ca reper o valoare de 4.100 de lei, cu 12 grade salariale și coeficienți între 1 și 8.
De unde a pornit disputa
Subiectul a provocat tensiuni încă din primăvară. Pe 25 mai, deputatul USR George Gima anunța că partidul va propune înghețarea sumelor: „Nu consider justificat ca, în acest moment, să crească salariile demnitarilor”. Reacția venea după ce Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Muncii, anunțase că salariile demnitarilor vor crește prin noua lege, inclusiv al său, cu 22%.
Două zile mai târziu, premierul interimar Ilie Bolojan a spus că Pîslaru are mandat să negocieze cu Comisia Europeană o creștere eșalonată. Pîslaru a declarat atunci că demnitarii „nu pot să fie beneficiarii celor mai mari creșteri salariale nete” și că va discuta „posibilitatea înghețării sau eșalonării creșterii salariilor demnitarilor până în anul 2031”. Comisia ar fi cerut aplicarea legii „unitar în întreg sectorul public”.
Bolojan a susținut și el că ierarhia salarială trebuie refăcută, pentru că unii funcționari ajung să câștige cât demnitarii sau mai mult. Ca exemplu, a citat ministerele care gestionează fonduri europene, unde unele salarii nete depășesc 4.000 de euro. El a afirmat că salariile demnitarilor sunt înghețate „de 5 ani”, o perioadă diferită de cei aproape opt ani invocați acum de Manole. Miza era și una europeană: aprobarea Comisiei era considerată esențială pentru deblocarea unei tranșe de 770 de milioane de euro din PNRR.
Manole a pus atunci sub semnul întrebării drumul la Bruxelles. „Nu înțeleg de ce e nevoie să meargă la Bruxelles pentru subiectul acesta”, spunea el în iunie, adăugând că dezbaterea are și o componentă de „concurs de populism”.
Critica de acum: aceeași măsură, altă poziție
Noile declarații au fost primite critic de o parte a presei. G4Media a amintit că PSD a criticat dur guvernul Bolojan pentru că proiectul lui Pîslaru prevedea și creșteri pentru demnitari, iar Aktual24 a vorbit despre o schimbare de poziție.
În iulie, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a transmis un mesaj dur despre lege: „Îi transmit lui Ilie Bolojan că PSD NU va vota NICIODATĂ o lege a salarizării care aduce austeritate și sărăcește românii”. Obiecțiile lui vizau însă, în principal, plafonarea sporurilor și veniturile profesorilor și medicilor. „Nu vom accepta plafonarea sporurilor la 20% pe ordonator de credite, care lovește direct în inima sistemului medical”, spunea el atunci.
Reporterul de la Antena 3 CNN a menționat că drafturile ar fi dus la scăderi de mii de lei pentru profesori și medici, iar Euronews a semnalat, într-un titlu din mai, diferența dintre creșteri de până la 3% pentru profesori și de peste 20% pentru miniștri. Pîslaru a susținut, pe de altă parte, că niciun venit aflat în plată nu va scădea.
Manole răspunde criticilor printr-un argument de echitate: dacă toată grila este refăcută, demnitarii nu pot fi excluși, iar a spune altceva ar fi, în cuvintele lui, o ipocrizie. Cei care se opun măsurii, precum deputatul USR George Gima, au susținut că o astfel de creștere nu se justifică în acest moment.
Ce se întâmplă acum
Declarațiile apar într-un moment sensibil pentru Guvern. Premierul Luca Niculescu începea, luni, 2 noiembrie, discuțiile cu cinci confederații sindicale pe tema legii salarizării. Potrivit Antena 3 CNN, liderii sindicali cer ca salariile din sectorul public să nu mai fie raportate la salariul minim, majorarea acestuia de la 4.325 la 5.000 de lei și un calendar ferm pentru noua lege.
Tensiunile sunt deja vizibile. Greva din sănătate a fost suspendată, iar sindicatele din administrație spun că au strâns 15.000 de semnături pentru acțiuni de protest. Pe de altă parte, Ministerul Finanțelor are doar 8 miliarde de lei pentru majorarea salariilor bugetarilor, sumă considerată insuficientă, iar veniturile statului sunt mai mici decât cele estimate. Orice decizie va fi analizată și în contextul celei de-a doua rectificări bugetare, programată pentru finalul lunii noiembrie.
Prioritatea anunțată: pensiile
În același interviu, Manole a spus că este mai preocupat de majorarea pensiilor de la 1 ianuarie 2027 decât de salariile demnitarilor. „Pensiile se vor indexa, se vor majora anul viitor”, a afirmat el. Întrebat despre o eventuală înghețare, ministrul a răspuns: „Nu. Nu”.
Potrivit acestuia, estimarea Casei Naționale de Pensii pentru indexare „era undeva la 7,3%, cu un impact de 9,6 miliarde”, cifră pe care a prezentat-o drept neoficială și nefinală. „Eu nu vreau să vând iluzii, dar nici nu vreau să cedez din drepturile pensionarilor”, a mai spus Manole.
Rămân de văzut forma finală a legii, sumele pentru fiecare funcție și momentul în care ar intra în vigoare. Până la un proiect adoptat, creșterile pentru demnitari rămân o intenție politică, condiționată, chiar în cuvintele ministrului, de evoluția economiei.
