Georgescu Dragos
Un cutremur cu magnitudinea 3,5 s-a produs miercuri dimineață, 4 noiembrie, în zona seismică Vrancea, în județul Buzău. Seismul a avut loc la ora 06:09, la o adâncime de 90,3 kilometri, potrivit Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP). Institutul l-a încadrat la categoria cutremurelor slabe, cu intensitatea I, adică imperceptibil.
Un nou cutremur în România. Unde s-a resimțit seismul miercuri dimineața
Mișcarea seismică a fost înregistrată exact la 06:09:24, ora României. Pe site-ul INCDFP, evenimentul apare cu magnitudinea ML 3,5, la 90,3 kilometri adâncime. Datele afișate sunt rezultatul unei evaluări manuale. Mențiunea ML se referă la magnitudinea locală, una dintre scările folosite de seismologi pentru evenimentele de mică și medie amploare.
Epicentrul a fost localizat la coordonatele 45,7037° nord și 26,4579° est. Institutul indică și distanțele față de cele mai apropiate orașe:
Sfântu Gheorghe: 55 de kilometri;
Focșani: 56 de kilometri;
Brașov: 66 de kilometri;
Buzău: 68 de kilometri;
Ploiești: 90 de kilometri.
Clasificarea drept seism imperceptibil sugerează că oamenii din zonă nu ar fi avut, de regulă, cum să îl simtă. Sursele consultate nu menționează pagube sau victime. De altfel, un cutremur de această magnitudine, produs la o asemenea adâncime, trece de obicei neobservat.
Magnitudinea și intensitatea sunt două lucruri diferite, deși sunt adesea confundate. Magnitudinea arată energia eliberată în focarul seismului. Intensitatea descrie efectele resimțite la suprafață, de oameni și de clădiri.
De aceea, două cutremure cu aceeași magnitudine pot fi percepute diferit. Contează adâncimea, distanța față de epicentru și tipul de teren pe care se află o localitate.
Al câtelea cutremur din această lună
Seismul de miercuri nu este singurul din ultimele zile. De la începutul lunii noiembrie, în România s-au produs șase cutremure, cu magnitudini cuprinse între 2,1 și 3,6, potrivit datelor preluate de presa centrală. Cutremurul din 4 noiembrie rămâne, așadar, sub maximul de 3,6 înregistrat în această lună.
Lista INCDFP include și un seism de magnitudine 2,7, produs luni, 2 noiembrie, la ora 04:33. Acesta a avut loc tot în zona seismică Vrancea, în județul Covasna, la 150 de kilometri adâncime.
Pe aceeași listă apar și evenimente din afara țării, pe care institutul le monitorizează. Printre ele se numără un seism de 4,6 în Creta, tot pe 2 noiembrie, și unul de 3,4 la granița dintre Grecia și Albania, în noaptea de marți spre miercuri.
Cel mai puternic cutremur din România în acest an a avut magnitudinea 4,8. S-a produs pe 19 octombrie, la ora 11:52, în județul Buzău, și a fost resimțit și în București, potrivit Adevărul. INFP l-a descris atunci drept un „cutremur mediu“, a relatat Euronews România. Cele mai apropiate orașe erau Brașov, la 46 de kilometri, Sfântu Gheorghe, la 53, și Ploiești, la 56.
Au mai existat și alte seisme notabile în ultimele luni, toate în aceeași zonă, potrivit Euronews România:
11 august: magnitudine 4,3, în județul Buzău;
25 august: magnitudine 4,4, în județul Buzău, la 144,3 kilometri adâncime;
septembrie: magnitudine 4,1, la aproximativ 148 de kilometri adâncime.
Cei care vor să urmărească datele oficiale pot consulta site-ul INCDFP, unde sunt listate cele mai recente evenimente, cu ora, magnitudinea, adâncimea și zona fiecăruia. Valorile inițiale pot fi revizuite ulterior, așa cum s-a întâmplat și cu seismul din 25 august.
De ce se produc atât de multe seisme în Vrancea
Zona Vrancea este cea mai activă regiune seismică din România. Aici se înregistrează frecvent cutremure slabe, de ordinul sutelor pe an, și uneori seisme semnificative, a notat Euronews România. Publicația leagă această activitate de punctul de întâlnire a trei plăci tectonice.
Particularitatea regiunii este adâncimea la care se produc multe dintre aceste cutremure. Seismele din Vrancea apar de obicei la zeci sau chiar peste o sută de kilometri sub suprafață. Cutremurul de miercuri, cu cei 90,3 kilometri ai săi, se încadrează în acest tipar.
Tocmai de aceea, seismele puternice din această zonă pot fi simțite pe suprafețe foarte mari. Istoria arată că efectele lor au depășit de multe ori granițele regiunii și chiar ale țării. Cel din 1802 a fost resimțit până la Moscova și Istanbul, potrivit Euronews România.
Vrancea nu este însă singura zonă cu activitate seismică din România. Euronews România menționează și sudul țării, Dobrogea, vestul, Transilvania și nord-vestul. În 1901, un seism de 7,2 produs la granița cu Bulgaria, în zona Șabla, a generat în Marea Neagră un tsunami de aproximativ trei metri. În 1991, în zona seismică comună României și Serbiei, s-a înregistrat un cutremur de 5,6, cel mai puternic din acea regiune.
Activitatea constantă nu înseamnă automat că se apropie un seism major. Nici seismele mici nu pot fi citite ca un semn sigur, într-un sens sau altul. Totuși, specialiștii atrag atenția că pregătirea rămâne esențială.
„Geologii spun că seisme de magnitudine mare se pot produce oricând“, a scris Euronews România.
Cele mai puternice cutremure din istoria României
Zona Vrancea a produs cele mai grave seisme din istoria țării. Cel mai mare cutremur cunoscut a avut loc pe 26 octombrie 1802, cu magnitudinea 7,9, la o adâncime de 150 de kilometri, potrivit Digi24. Mișcarea a durat două minute și a produs lichefierea solului, a notat Euronews România.
Peste 138 de ani, pe 10 noiembrie 1940, s-a produs cel mai puternic seism din ultimul secol. Digi24 notează o magnitudine de moment estimată la 7,7 și o adâncime de 133 de kilometri. Săptămâna viitoare se împlinesc 86 de ani de la acel eveniment.
Cel mai dureros episod din memoria recentă rămâne cutremurul din 4 martie 1977. Acesta a avut magnitudinea 7,4 pe scara Richter, la o adâncime de 94 de kilometri, potrivit Digi24.
Bilanțul a fost devastator. Conform datelor publicate de Economica.net, au murit 1.578 de oameni, dintre care 1.424 în București. Peste 7.500 de persoane au fost rănite în Capitală, iar peste 30.000 de locuințe s-au prăbușit sau au fost avariate în toată țara. Pagubele au depășit 2 miliarde de dolari. Printre cei care și-au pierdut viața s-au numărat actorul Toma Caragiu, prozatorul Alexandru Ivasiuc și poetul A.E. Baconsky.
Au urmat alte două momente importante. În 1986, un cutremur de magnitudine 7,2 a lovit din nou zona, potrivit Economica.net. Pe 30 și 31 mai 1990, s-au produs seisme de 6,9 și 6,4, conform Digi24.
Riscul rămâne unul serios și astăzi. Un cutremur de cel puțin 7,4 ar putea avaria grav peste 350.000 de clădiri din țară, potrivit datelor IGSU citate în 2023 de Euronews România.
Cum te protejezi în cazul unui cutremur puternic
Seismul de miercuri nu a impus măsuri speciale, însă orice astfel de eveniment poate fi un bun prilej de a revedea regulile de bază. Recomandările autorităților diferă în funcție de locul în care te afli.
Dacă ești în clădire, rămâi pe loc și adăpostește-te sub o masă, un birou sau un alt obiect solid de mobilier. Ferește-te de ferestre, de oglinzi și de mobilierul înalt. Masa trebuie să fie din lemn rezistent, nu din sticlă, metal sau plastic, iar picioarele ei trebuie ținute cu mâinile. Dacă ești în pat, ideal este să nu existe mobilier deasupra acestuia.
„Adăpostiţi-vă imediat într-un loc sigur şi rămâneţi calm pană la încetarea cutremurului“, se arată în ghidul „Fii pregătit“ al IGSU.
Specialiștii ISU mai recomandă adăpostirea lângă un perete interior de rezistență. Ferestrele sunt printre cele mai vulnerabile elemente, a explicat căpitanul Petruța Precup, într-un material publicat de Euronews România.
„Pentru că în cazul unui cutremur, ferestrele sunt elemente care o să cedeze foarte ușor“, a spus aceasta.
Nici tocul ușii nu este un adăpost sigur dacă ușa nu este rezistentă, mai arată același material. Un alt pericol îl reprezintă scările și balustrada, care pot avea fisuri greu de observat.
„Balustrada este un element de construcție care poate să cedeze foarte ușor“, a mai spus reprezentanta ISU.
Liftul trebuie evitat, pentru că poți rămâne blocat dacă se oprește curentul. Dacă te afli deja în lift, apasă butonul de urgență, iar după oprire ieși cât mai repede și adăpostește-te.
Dacă ești pe stradă, îndepărtează-te de clădiri, de copaci, de stâlpi și de cablurile electrice, apoi caută un loc liber. Dacă ești în mașină, oprește într-o zonă fără copaci, clădiri sau stâlpi și rămâi în autoturism.
După cutremur, ghidul IGSU recomandă câteva măsuri simple:
verifică instalația de gaz doar cu o emulsie de apă și săpun;
folosește telefonul numai pentru a semnala o urgență;
dacă apa încă mai curge, umple cada și alte recipiente, pentru o eventuală întrerupere;
stai la cel puțin 10 metri de cablurile electrice rupte sau căzute.
Pregătirea din timp poate conta la fel de mult. Specialiștii recomandă un rucsac de urgență cu apă, medicamente, mâncare neperisabilă, o mască, o pătură, o lanternă și un radio cu baterii, pentru informațiile oficiale. Rucsacul ar trebui păstrat într-un loc ușor accesibil, iar membrii familiei ar trebui să știe unde se află.
