Georgescu Dragos
Mulți români își fac testamentul convinși că au rezolvat totul: casa merge la fiică, mașina la nepot, banii la cel care i-a îngrijit la bătrânețe. Abia la notar, după deces, familia află că documentul nu are nicio valoare. Motivul poate fi o semnătură lipsă, o dată uitată sau un simplu detaliu de formă. Rezultatul: averea se împarte ca și cum testamentul nu ar fi existat, iar ultima dorință a celui dispărut rămâne neîndeplinită.
Testamentul care nu valorează nimic: 5 greșeli care îl anulează și lasă familia în război la notar
Codul civil este foarte strict când vine vorba de testamente. Iată cele mai frecvente cinci greșeli care pot transforma un testament într-o simplă foaie de hârtie și ce poți face ca să le eviți.
Mai întâi: ce tipuri de testament recunoaște legea
În România, testamentul ordinar poate avea două forme, potrivit Codului civil: olograf sau autentic.
Testamentul olograf este cel scris de mână, acasă, fără notar. Este cel mai simplu și cel mai ieftin, dar și cel mai expus greșelilor.
Testamentul autentic se face la notar. Costă bani, dar notarul verifică forma, identitatea și voința testatorului, iar riscul de anulare scade considerabil.
Cele mai multe probleme apar la testamentele olografe, scrise de oameni bine intenționați, dar fără sfatul unui specialist.
Greșeala nr. 1: testamentul scris la calculator sau de altcineva
Este, probabil, cea mai frecventă capcană. Mulți vârstnici cer unui copil sau unui nepot să le scrie testamentul pe calculator, „ca să fie citeț”, iar apoi doar îl semnează. Alții dictează textul unei rude care scrie de mână în locul lor.
Legea este clară. Potrivit articolului 1041 din Codul civil, testamentul olograf trebuie scris în întregime, datat și semnat de mâna testatorului, sub sancțiunea nulității absolute.
Asta înseamnă că nu este admisă scrierea la mașină, la calculator sau de către altă persoană. Un testament tipărit și doar semnat de mână nu este un testament olograf valabil. Nici faptul că a fost „văzut” sau atestat de un avocat nu îl salvează: dacă nu este scris, datat și semnat de testator, este nul.
Cum eviți greșeala: dacă vrei un testament fără notar, scrie-l tu, cuvânt cu cuvânt, de mână. Dacă nu mai poți scrie sau nu ai încredere în propriul scris, singura variantă sigură este testamentul autentic, la notar.
Greșeala nr. 2: lipsește data sau semnătura
A doua greșeală pare banală, dar anulează la fel de sigur un testament: lipsa datei sau a semnăturii.
Data nu este un simplu detaliu. Ea arată când a fost făcut testamentul, ceea ce contează enorm în două situații: dacă există mai multe testamente, cel mai nou îl poate revoca pe cel vechi, iar dacă se pune problema discernământului, data arată în ce stare era testatorul la momentul respectiv. Dacă instanța nu poate stabili cu certitudine data exactă, testamentul olograf este nul. Iar data trebuie scrisă integral de mâna testatorului.
La fel de importantă este semnătura. Ea trebuie să fie a testatorului, făcută de mâna lui, nu printr-o ștampilă și nici printr-o semnătură electronică.
Cum eviți greșeala: la finalul testamentului, scrie de mână data completă (zi, lună, an) și semnează. Un model simplu de încheiere: localitatea, data și semnătura, toate scrise de tine.
Greșeala nr. 3: testamentul făcut „în doi”, cu soțul sau soția
Mulți soți în vârstă își doresc să facă testamentul împreună, pe aceeași foaie: „lăsăm casa celui care rămâne în viață, iar după aceea copiilor”. Gestul pare firesc și plin de grijă. Pentru lege, este o greșeală gravă.
Codul civil interzice testamentul reciproc. Două sau mai multe persoane nu pot testa prin același act, nici una în favoarea celeilalte, nici în favoarea unei terțe persoane. Sancțiunea este nulitatea absolută. Motivul este că testamentul trebuie să fie un act strict personal, care poate fi revocat oricând, liber, de fiecare persoană în parte.
Cum eviți greșeala: fiecare soț își face propriul testament, separat. Conținutul poate fi asemănător, dar documentele trebuie să fie distincte.
Greșeala nr. 4: testamentul făcut fără discernământ sau sub presiune
O situație care ajunge foarte des în instanță: un părinte bolnav sau foarte în vârstă își lasă toată averea unei singure persoane, de obicei celei care îl îngrijea. După deces, ceilalți moștenitori contestă testamentul, susținând că părintele nu mai înțelegea ce face sau că a fost manipulat.
Codul civil prevede că testamentul poate fi anulat dacă testatorul nu a avut discernământ în momentul în care l-a făcut sau dacă voința i-a fost viciată prin eroare, înșelăciune (dol) sau violență, adică prin amenințări și presiuni.
Aici sancțiunea este nulitatea relativă. Testamentul nu este anulat automat, ci doar dacă cineva îl contestă în instanță și dovedește problema. Iar dreptul de a cere anularea se prescrie. Instanțele au respins cereri de anulare tocmai pentru că au fost formulate prea târziu.
Astfel de procese sunt lungi, costisitoare și se bazează adesea pe acte medicale, martori și expertize psihiatrice post-mortem. Pentru familie, sunt și o sursă de conflicte care pot dura ani.
Cum eviți greșeala: dacă testatorul este în vârstă sau are probleme de sănătate, testamentul autentic este mult mai sigur. Notarul verifică identitatea și voința persoanei. Unii notari recomandă, în cazurile delicate, și un certificat medical care să ateste discernământul la data semnării.
Greșeala nr. 5: crezi că poți dezmoșteni complet copiii sau soțul
Mulți părinți supărați pe unul dintre copii scriu în testament: „nu îi las nimic”. Alții lasă toată averea unui frate, unui nepot sau unei biserici, convinși că au dreptul să dispună cum vor de bunurile lor.
În realitate, legea protejează anumite rude apropiate prin rezerva succesorală. Aceasta este partea din moștenire la care unele rude au dreptul chiar împotriva voinței defunctului. Moștenitorii rezervatari sunt soțul supraviețuitor, copiii și ceilalți descendenți, precum și părinții defunctului.
Rezerva fiecărui moștenitor rezervatar este de jumătate din cota pe care ar fi primit-o ca moștenitor legal dacă nu ar fi existat testament. Exemplu: dacă un părinte are doi copii, fiecare ar primi legal jumătate din avere. Dacă unul dintre ei este „dezmoștenit” prin testament, tot are dreptul la jumătate din partea lui legală, adică un sfert din întreaga moștenire.
Trebuie spus corect: un testament care încalcă rezerva nu este anulat în totalitate. Sancțiunea specifică este reducțiunea: testamentul rămâne valabil, dar este „tăiat” cât e nevoie ca rezervatarul să își primească partea. Practic însă, dorința testatorului nu se mai respectă așa cum a scris-o. Dacă bunul nu poate fi împărțit, cum este un apartament, cel care a primit tot poate fi obligat să le plătească celorlalți contravaloarea părții lor.
Cum eviți greșeala: înainte de a scrie testamentul, află cine sunt moștenitorii tăi rezervatari și cât le revine. Poți dispune liber doar de restul averii, numit cotitatea disponibilă. Un notar îți poate face acest calcul într-o singură consultație.
Bonus: testamentul care „dispare”
Pe lângă greșelile care îl anulează, mai există o problemă la fel de gravă: testamentul olograf poate fi pierdut, distrus sau ascuns. Ținut într-un sertar sau într-o cutie, el poate ajunge în mâinile unei rude care nu are niciun interes să îl prezinte la notar.
Testamentul autentic, în schimb, este păstrat de notar și înregistrat într-un registru național, astfel încât notarul care dezbate succesiunea îl poate găsi. Iar testamentul olograf, chiar dacă este perfect valabil, trebuie prezentat unui notar după deces, pentru a fi deschis și vizat înainte de a fi pus în aplicare.
Mai trebuie reținut un detaliu: un testament nou îl poate revoca pe cel vechi, expres sau prin dispoziții incompatibile. De aceea, dacă îți schimbi intențiile, fă un testament nou, clar și datat, nu adăuga ștersături sau completări pe cel vechi.
Ce să reții
Un testament valabil nu trebuie să fie complicat, dar trebuie făcut corect:
Olograf: scris în întregime de mâna ta, datat complet și semnat de tine.
Autentic: la notar, cea mai sigură variantă, mai ales pentru persoanele în vârstă sau bolnave.
Personal: fiecare soț își face propriul testament.
Realist: ține cont de rezerva succesorală a copiilor, a soțului și a părinților.
Accesibil: spune cuiva de încredere unde se află testamentul sau autentifică-l la notar.
Un testament greșit nu doar că nu își atinge scopul, ci poate dezbina familia exact în momentul în care are cea mai mare nevoie să rămână unită. Câteva minute de atenție sau o consultație la notar pot face diferența.
