Roxana
Sapou: PSD pregătește o reformă administrativ-teritorială care ar putea reduce numărul județelor de la 41 la 15. Ca punct de plecare, Dragoș Benea a invocat modelul celor 15 Curți de Apel. Într-un astfel de scenariu ar dispărea 26 de județe, iar Primăria Generală a Capitalei ar putea fi desființată.
Text articol: Harta României cu 15 județe. Ce județe ar putea dispărea dacă se aplică modelul Curților de Apel
Harta României cu 15 județe în loc de 41 a ajuns, de marți, subiect de discuție serioasă. Totul a pornit de la un interviu dat de Dragoș Benea, vicepreședinte PSD și coordonatorul grupului de lucru care pregătește reforma administrativ-teritorială.
Benea a spus că reorganizarea județelor va intra în proiect. Ca posibil punct de plecare a pomenit modelul celor 15 Curți de Apel din sistemul judiciar.
Nu a confirmat însă că harta administrativă viitoare va copia exact această împărțire.
De unde vine modelul celor 15 Curți de Apel
În România funcționează 15 Curți de Apel. Circumscripțiile lor acoperă toate cele 41 de județe și municipiul București.
Conform Legii nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, curțile își au sediile în Alba Iulia, Pitești, Bacău, Oradea, Suceava, Brașov, București, Cluj, Constanța, Craiova, Galați, Iași, Târgu Mureș, Ploiești și Timișoara.
Ideea e simplă pe hârtie. Județele în care se află sediile curților ar deveni centrele noilor unități administrative. Celelalte ar fi comasate cu ele.
Socoteala dă 26 de județe care ar dispărea de pe hartă.
Contează însă că e vorba de un scenariu de lucru. Nu e o variantă finală și nici o decizie politică asumată oficial. PSD nu a stabilit până acum un număr final de județe.
Ce județe ar putea dispărea de pe harta României
Dacă modelul s-ar aplica, mai multe județe ar putea înceta să existe ca unități administrative distincte. Printre ele ar fi Satu Mare, Arad, Caraș-Severin, Olt, Gorj, Mehedinți, Tulcea, Dâmbovița, Buzău, Vaslui, Botoșani și Neamț.
Ar rămâne centre administrative Bihor, Timiș, Dolj, Constanța, Galați, Prahova, Alba, Mureș, Bacău, Iași, Suceava și Cluj.
Pe regiuni, harta ar arăta cam așa:
Vest: Bihorul rămâne centru, iar Satu Mare ar putea fi comasat cu el.
Banat: Timișul rămâne județ și ar putea absorbi Aradul și Caraș-Severinul.
Sud-vest: Doljul ar deveni centrul unei regiuni în care ar intra Olt, Gorj și Mehedinți. E exact circumscripția Curții de Apel Craiova.
Sud-est: Constanța își păstrează statutul, iar Tulcea ar putea fi unită cu ea. Galațiul rămâne centru regional. Prahova ar conduce o regiune cu Buzău și Dâmbovița.
Transilvania: Alba, Mureș și Cluj își păstrează statutul administrativ. Curtea de Apel Cluj acoperă acum și Bistrița-Năsăud, Maramureș și Sălaj.
Moldova: Bacău, Iași și Suceava ar deveni centre regionale, iar Neamț, Vaslui și Botoșani ar putea fi comasate cu ele. Nu se știe încă exact care județ ar merge cu care centru. Curtea de Apel Iași acoperă acum Iași și Vaslui.
Pentru o bună parte din județe nu există deocamdată nicio precizare. Printre ele sunt Argeș, Vâlcea, Brașov, Sibiu, Hunedoara, Harghita, Covasna, Brăila, Vrancea, Teleorman, Giurgiu, Călărași și Ialomița.
Bucureștiul fără Primărie Generală, Ilfovul fără Consiliu Județean
Cea mai mare schimbare ar putea veni în Capitală și în jurul ei.
Scenariul discutat în PSD presupune desființarea Primăriei Generale a Municipiului București. Ar rămâne primăriile de sector, care ar prelua atribuțiile administrației municipale de acum.
Și județul Ilfov ar putea dispărea ca unitate administrativă distinctă. Localitățile lui ar fi reorganizate în noua structură teritorială.
Subiectul e delicat politic. Ilfovul e unul dintre județele în care PSD și PNL au avut mize importante. Președintele Consiliului Județean Ilfov, Hubert Thuma, e unul dintre cei care îl contestă pe Ilie Bolojan în interiorul PNL.
Cum s-ar decide ce județe se comasează
Benea spune că nu harta curților de apel va decide comasările. Ele ar urma să se bazeze pe o „matrice de sustenabilitate”.
Matricea ar lua în calcul populația rezidentă, sustenabilitatea financiară și capacitatea fiecărui județ de a colecta taxe locale. Cu alte cuvinte, contează dacă un județ se poate întreține singur sau trăiește din transferuri de la centru.
Reforma are susținători și printre liderii PSD din Oltenia. Printre ei sunt primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, și europarlamentarul Claudiu Manda.
Nu există deocamdată un calendar legislativ și nici vreun termen pentru o decizie.
Harta cu 15 județe rămâne, pentru moment, un exercițiu. Discuția a ieșit totuși din sertar. Primarii și președinții de consilii județene din cele 26 de județe vizate știu de acum că locul lor de pe hartă nu mai e garantat.
