Georgescu Dragos
Mulți români descoperă abia când depun dosarul de pensie că le lipsesc acte importante. Unele s-au pierdut la mutare, altele au fost aruncate pentru că păreau inutile, iar altele n-au fost cerute niciodată de la angajator. Rezultatul poate fi o pensie mai mică decât cea cuvenită, uneori cu sute de lei pe lună, pe toată durata vieții. Iată ce documente trebuie păstrate cu grijă, de ce contează fiecare și ce poți face dacă ți-a dispărut deja vreunul.
Actele pe care nu trebuie să le arunci niciodată. Fără ele poți pierde sute de lei din pensie, lună de lună
Pensia nu se calculează după ce își amintește fiecare om despre anii lui de muncă, ci strict după ce poate dovedi. Legea nr. 360/2023, noua lege a pensiilor, în vigoare din septembrie 2024, calculează pensia pe baza unui punctaj. Fiecare an lucrat, fiecare salariu, spor sau perioadă recunoscută aduce puncte. Orice perioadă care nu poate fi dovedită cu acte este, practic, pierdută.
Dacă pentru anii mai recenți datele se află în bazele de date ale statului, pentru perioadele mai vechi totul depinde de hârtiile pe care le ai acasă. Iată care sunt acestea.
1. Carnetul de muncă, cel mai important act
Dacă ai lucrat înainte de 2001, carnetul de muncă este documentul de bază al dosarului tău de pensie. Potrivit normelor de aplicare a legii pensiilor, vechimea realizată până la 1 aprilie 2001 se dovedește cu carnetul de muncă.
În carnet apar angajatorii, perioadele lucrate, funcțiile și, de multe ori, salariile. La depunerea dosarului, casa de pensii îl cere în original, împreună cu o copie.
Ce să faci: păstrează-l într-un loc sigur, ferit de umezeală, și fă-ți câteva copii. Nu-l da nimănui fără să primești o dovadă că l-ai predat. Cei care au fost membri CAP trebuie să păstreze și carnetul de pensii și asigurări sociale pentru membrii CAP, care este solicitat separat.
2. Adeverințele pentru sporuri, cele care îți pot crește punctajul
Aici pierd cei mai mulți bani. Carnetul de muncă arată, de regulă, salariul de bază, dar nu întotdeauna toate sporurile primite. Sporurile de noapte, de toxicitate, de conducere, pentru ore suplimentare sau premiile, pentru care s-au plătit contribuții, pot crește punctajul la pensie, dar doar dacă sunt dovedite.
Normele legii cer două tipuri de adeverințe, ambele în original:
adeverința privind sporurile cu caracter permanent, pentru cei care au primit astfel de sporuri;
adeverința privind condițiile deosebite sau speciale de muncă, pentru cei care au lucrat în astfel de condiții.
Legea 360/2023 permite și valorificarea unor venituri nepermanente obținute înainte de 1 aprilie 2001, cu condiția ca pentru ele să se fi plătit contribuții și să poată fi dovedite cu documente. Pentru adeverințele emise după 1 septembrie 2024 se folosește un model standard, prevăzut în anexa nr. 6 a legii, disponibil și pe site-ul Casei Naționale de Pensii Publice.
O veste bună: pentru perioada de dinainte de 1 aprilie 1992, sporul de vechime se calculează automat, conform legii, deci nu mai trebuie dovedit printr-o adeverință.
Ce să faci: dacă ai lucrat în fabrici, mine, spitale, pe șantiere sau în orice loc cu sporuri, cere din timp adeverințele de la angajator sau, dacă firma nu mai există, de la arhiva care i-a preluat documentele.
3. Dovezile pentru grupele de muncă
Cei care au lucrat în grupa I sau a II-a de muncă ori în condiții deosebite sau speciale au drepturi în plus la pensie. Acestea însă nu se acordă automat. E nevoie de adeverința care atestă încadrarea, eliberată de angajator.
Multe dintre nemulțumirile pensionarilor de după recalcularea pensiilor au pornit tocmai de la grupe de muncă și condiții speciale nevalorificate, adesea din cauza actelor lipsă sau incomplete.
Ce să faci: verifică dacă în dosarul tău de pensie există adeverința de grupă. Dacă nu, solicit-o și depune-o la casa de pensii.
4. Diploma de studii superioare
Anii de facultate pot conta la pensie. Legea 360/2023 consideră studiile universitare perioade asimilate stagiului de cotizare, adică ani pentru care nu ai plătit contribuții, dar care pot fi luați în calcul.
Există o regulă importantă: dacă ai absolvit mai multe facultăți de același nivel, se ia în calcul o singură perioadă de studii, la alegerea ta.
Ce să faci: păstrează diploma în original, împreună cu foaia matricolă sau suplimentul la diplomă. Dacă ai pierdut-o, cere un duplicat de la universitate cât mai repede, pentru că procedura poate dura.
5. Livretul militar
Serviciul militar obligatoriu, ca militar în termen sau cu termen redus, precum și perioadele de concentrare sau mobilizare sunt tot perioade asimilate și pot fi valorificate la pensie.
Potrivit legii, perioadele asimilate te pot ajuta și să ieși la pensie mai devreme. Ele pot fi folosite pentru cei cinci ani de stagiu suplimentar care permit reducerea vârstei de pensionare cu până la cinci ani, fără penalizare, dacă sunt îndeplinite condițiile legii.
Ce să faci: păstrează livretul militar. Dacă l-ai pierdut, adresează-te centrului militar județean pentru o adeverință.
6. Certificatele de naștere ale copiilor, esențiale pentru mame
Pentru femei, certificatele de naștere ale copiilor pot însemna ieșirea mai devreme la pensie. Legea 360/2023 prevede reducerea vârstei standard de pensionare pentru femeile care au realizat stagiul complet de cotizare contributiv și au născut și crescut copii până la vârsta de 16 ani:
1 copil – reducere de 6 luni;
2 copii – reducere de 1 an;
3 copii – reducere de 1 an și 6 luni;
4 copii – reducere de 2 ani;
5 copii – reducere de 2 ani și 6 luni;
6 copii – reducere de 3 ani;
7 sau mai mulți copii – reducere de 3 ani și 6 luni.
Facilitatea se aplică doar pentru pensia pentru limită de vârstă și, în anumite situații, și femeilor care au adoptat copii.
Ce să faci: păstrează copii ale certificatelor de naștere ale copiilor și, pe cât posibil, documente care arată că i-ai crescut. Dacă e cazul, păstrează și actele care dovedesc concediul pentru creșterea copilului, pentru că și această perioadă poate fi valorificată.
7. Actele de identitate și de stare civilă
Pare evident, dar și aici apar probleme. Dosarul de pensie cere actul de identitate, certificatul de naștere și, după caz, certificatul de căsătorie. Pentru femeile care și-au schimbat numele după căsătorie, certificatul de căsătorie face legătura între numele din carnetul de muncă și cel actual. Fără el, casa de pensii ar putea avea dificultăți în a recunoaște unele perioade.
8. Contractele și adeverințele de la angajatorii de după 2001
După 2001, datele despre stagiul de cotizare sunt declarate de angajatori și se regăsesc în evidențele statului. Asta nu înseamnă că nu pot exista greșeli. O firmă care n-a declarat corect contribuțiile sau o perioadă lipsă din sistem îți poate scădea punctajul.
Ce să faci: păstrează contractele de muncă, actele adiționale, deciziile de încetare și fluturașii de salariu. Specialiștii recomandă verificarea periodică a stagiului de cotizare, pentru a corecta din timp eventualele erori.
9. Actele pentru munca din străinătate
Cei care au lucrat în alte țări trebuie să păstreze contractele, fluturașii de salariu și orice documente care arată perioadele de asigurare din acele state. În Uniunea Europeană, perioadele lucrate în diferite țări se iau în calcul împreună, dar fiecare stat trebuie să le confirme. Cu cât ai mai multe dovezi, cu atât procedura este mai simplă.
10. Decizia de pensie și taloanele
Și după ce ai ieșit la pensie, actele rămân importante. Decizia de pensie arată exact ce perioade, sporuri și punctaje ți-au fost luate în calcul. Dacă descoperi o greșeală, decizia poate fi contestată, dar doar într-un termen limitat prevăzut de lege. De aceea e bine să o citești cu atenție imediat ce o primești.
Păstrează și taloanele de pensie. Ele te ajută să observi orice modificare a sumei și sunt utile în eventualele dispute cu casa de pensii.
Ce faci dacă ai pierdut actele
Nu totul e pierdut. Iată câteva soluții:
Pentru adeverințe de la firme care nu mai există: documentele de personal și de salarizare ale firmelor desființate sunt preluate, de regulă, de arhive specializate sau de Arhivele Naționale. Caută unde au ajuns arhivele fostului angajator.
Pentru carnetul de muncă pierdut: vechimea poate fi reconstituită pe baza statelor de plată și a altor documente din arhive. Procedura e însă mai lungă și mai complicată.
Pentru diplome și livret militar: se pot cere duplicate sau adeverințe de la instituțiile emitente.
Important: unele arhive percep taxe pentru eliberarea adeverințelor. Întreabă dinainte care sunt costurile și ce perioade pot fi certificate.
Cum și unde se depune dosarul
Cererea de pensie se depune personal de titular sau de reprezentantul legal, la casa teritorială de pensii din raza domiciliului. Din momentul înregistrării, casa de pensii are 45 de zile la dispoziție pentru a emite decizia de admitere sau de respingere.
Pentru că strângerea actelor poate dura luni de zile, specialiștii recomandă începerea pregătirilor cu câțiva ani înainte de pensionare.
