Georgescu Dragos
Mulți români își pun aceeași întrebare: cu ce bani vor trăi la bătrânețe? Răspunsul depinde, în mare măsură, de salariul pe care îl câștigă acum și de câți ani contribuie la sistem. Analistul economic Adrian Negrescu a făcut, pentru Adevărul, un calcul pentru doi angajați de 40 de ani: unul care câștigă salariul mediu pe economie și unul care lucrează pe salariul minim. Rezultatele arată o diferență importantă între cele două pensii și confirmă ceea ce specialiștii spun de ani buni: fără economii proprii, pensia de stat s-ar putea să nu fie suficientă.
Ce pensie vei primi dacă ai muncit pe salariul minim? Calculul unui economist arată o diferență uriașă față de cei cu salariul mediu
Primul scenariu analizat de Adrian Negrescu este al unui angajat de 40 de ani care încasează în prezent salariul mediu net pe economie. Estimarea pornește de la ipoteza că acesta va lucra fără întreruperi până la vârsta standard de pensionare, de 65 de ani, adică va strânge 40 de ani de contribuții.
Potrivit economistului, acest angajat ar acumula aproximativ 51 de puncte, inclusiv punctele de stabilitate acordate pentru anii lucrați peste pragul de 25 de ani. Calculată la valoarea actuală a punctului de referință, de 81 de lei, pensia ar fi destul de consistentă. Problema apare însă când se ia în calcul evoluția în timp a valorii punctului.
„Dacă lucrează fără întreruperi până la 65 de ani, adică 40 de ani de contribuție, ar avea în jur de 51 de puncte. Aici intră și punctele de stabilitate primite pentru anii lucrați peste 25. Calculată cu valoarea actuală a punctului de referință, de 81 de lei, pensia de stat ar fi de aproximativ 3.500 de lei net. Problema e că punctul de pensie crește prin lege mai încet decât salariile, doar cu inflația și cu jumătate din creșterea reală a salariului mediu. În 25 de ani, diferența asta mănâncă aproximativ un sfert din valoare.“
Concret, cu cât trece mai mult timp, cu atât pensia pierde din valoare în raport cu salariile. Din acest motiv, economistul face o estimare mai realistă, exprimată în puterea de cumpărare de astăzi. Ea include și banii acumulați în Pilonul II, fondul de pensii administrat privat în care o parte din contribuții se virează în contul personal al fiecărui angajat.
„Mai realist, în puterea de cumpărare de azi, omul ar lua o pensie de stat de circa 2.600–2.700 de lei, cam 47% din salariul net actual. Pe lângă ea vine Pilonul II, care ar mai putea aduce echivalentul a 1.500–1.900 de lei pe lună. Suma depinde de cât are deja în cont și de randamente. Pensia totală ar ajunge astfel la aproximativ 4.200–4.500 de lei. Asta presupune o carieră completă. Fiecare an fără contribuții scade pensia simțitor“, a explicat Adrian Negrescu.
Pe scurt, un angajat cu salariul mediu ar putea avea:
pensie de stat: circa 2.600–2.700 de lei;
Pilonul II: circa 1.500–1.900 de lei;
total: aproximativ 4.200–4.500 de lei pe lună, în banii de azi.
Ce pensie va avea cel care câștigă salariul minim
Situația este mult mai dificilă pentru cei care au lucrat pe salariul minim pe economie. Adrian Negrescu a calculat pensia unei persoane de 40 de ani care încasează acum salariul minim net, de 2.699 de lei.
Explicația ține de modul în care se calculează punctajul la pensie. Fiecare an lucrat aduce un număr de puncte, obținut prin raportarea salariului brut al angajatului la câștigul salarial mediu brut pe economie. Cine câștigă mai puțin decât media primește mai puțin de un punct pe an.
„Punctajul se calculează raportând salariul brut la câștigul salarial mediu brut, care în 2026 este de 9.192 de lei. Salariul minim brut, de 4.325 de lei, înseamnă doar 0,47 puncte pe an. După 40 de ani de muncă, pensia de stat ar fi de circa 2.200 de lei la valoarea de azi a punctului. Ajustată la ritmul mai lent de creștere a punctului, ar coborî spre 1.600 de lei. Din Pilonul II ar mai veni echivalentul a 700–800 de lei pe lună. Totalul ar fi de aproximativ 2.300–2.400 de lei. Pentru cei cu cariere incomplete, riscul de a ajunge la pensia minimă e foarte mare“, a explicat analistul economic.
Așadar, un angajat cu salariul minim ar putea avea:
pensie de stat: circa 1.600 de lei;
Pilonul II: circa 700–800 de lei;
total: aproximativ 2.300–2.400 de lei pe lună, în banii de azi.
Diferența dintre cele două scenarii este de aproape 2.000 de lei pe lună. Mai mult, ambele calcule pornesc de la ipoteza unei cariere complete, de 40 de ani, fără nicio întrerupere. În realitate, mulți români au perioade de șomaj, de muncă în străinătate sau de muncă fără forme legale, iar fiecare dintre ele reduce pensia.
„Salariul la plic înseamnă o pensie pierdută“
Una dintre cele mai importante avertizări ale economistului privește munca la negru și salariile „la plic“. Banii primiți fără forme legale nu aduc contribuții la pensie, așa că, mai târziu, se transformă în ani lipsă din stagiul de cotizare.
Adrian Negrescu recomandă trei pași prin care oricine se poate pregăti mai bine pentru bătrânețe:
„Primul pas prin care ne putem pregăti mai bine pentru pensie e să îți verifici stagiul de cotizare la Casa de Pensii și extrasul de Pilon II. Mulți află abia la 60 de ani că le lipsesc ani întregi. Al doilea pas e să muncești cu forme legale, pe salariul real, pentru că salariul la plic înseamnă o pensie pierdută. Al treilea pas e economisirea proprie, făcută automat, lunar, cât mai devreme. La 40 de ani mai ai 25 de ani în care dobânda compusă poate lucra pentru tine. Iar până la pensie e important să nu mai ai datorii, mai ales la locuință“, a mai precizat Adrian Negrescu.
Cât ar trebui să pui deoparte pentru pensie
Economistul le recomandă angajaților să profite și de pensiile facultative, adică de Pilonul III. Acesta funcționează pe bază de voluntariat și beneficiază de facilități fiscale atât pentru angajați, cât și pentru angajatori.
„Recomandarea mea e să pui cel puțin 5% din venitul net, ideal 10%, dacă poți, în pensia facultativă. Pragul minim de bun-simț e să folosești integral facilitatea fiscală. Contribuțiile la Pilonul III sunt deductibile în limita a 400 de euro pe an, adică în jur de 170 de lei pe lună. Și angajatorul poate plăti pentru fiecare salariat până la 400 de euro pe an la Pilonul III, fără taxe. Merită cerut acest beneficiu la negocierea salarială“, a mai precizat economistul.
Practic, cine are un salariu de 5.000 de lei net ar trebui, potrivit recomandării, să pună deoparte între 250 și 500 de lei pe lună. Iar la următoarea discuție despre salariu, angajații pot cere ca angajatorul să le plătească o contribuție la pensia facultativă, ca beneficiu fără taxe.
Unde să-ți ții banii pentru bătrânețe
Adrian Negrescu atrage atenția că nu e bine să te bazezi pe o singură soluție. El recomandă o combinație de instrumente, potrivită fiecărei etape din viață:
„Ne ajută o combinație de investiții diversificate pe termen lung, nu una singură. Pilonul III merită pentru avantajul fiscal. Fondurile pe acțiuni sau ETF-urile globale cu costuri mici aduc creștere pe un orizont de 20–25 de ani. Titlurile de stat, ca Tezaur și Fidelis, acoperă partea sigură, care trebuie să crească pe măsură ce te apropii de pensie.
La acestea se adaugă o locuință proprie achitată. Pilonul II arată cât contează orizontul lung: în 18 ani, fondurile au avut un randament mediu anual de 8,6%, aproape dublu față de inflația medie din aceeași perioadă. Banii lăsați doar în depozit sau sub saltea nu țin pasul cu inflația”, a mai explicat Adrian Negrescu.
Pe scurt, strategia recomandată de economist arată astfel:
Pilonul III, pentru avantajul fiscal;
fonduri pe acțiuni sau ETF-uri globale cu costuri mici, pentru creștere pe termen lung;
titluri de stat, precum Tezaur și Fidelis, pentru siguranță, cu o pondere tot mai mare pe măsură ce se apropie pensionarea;
o locuință proprie fără datorii până la ieșirea la pensie.
Creșterea contribuției la Pilonul II, utilă, dar nu miraculoasă
În prezent, contribuția virată către Pilonul II este de 4,75%, sub ținta stabilită la lansarea sistemului. În Parlament așteaptă votul final un proiect care ar majora treptat contribuția la 5,25% și apoi la 6%.
Adrian Negrescu consideră că măsura ar fi utilă pentru viitorii pensionari, dar avertizează că are și un cost pentru bugetul de stat:
„Creșterea contribuțiilor la Pilonul II, de către stat, ar fi utilă pentru viitorii pensionari. Contribuția este acum de 4,75%, mult sub ținta stabilită la lansarea sistemului, iar proiectul care o ridică la 5,25% și apoi la 6% așteaptă votul final în Parlament. Totuși, nu e o soluție miraculoasă pentru criza pensiilor.
Fiecare punct procentual mutat la Pilonul II înseamnă cam 5 miliarde de lei pe an care nu mai intră în bugetul de pensii de stat. Deficitul de azi ar crește, într-un moment în care pensiile sunt înghețate pentru al doilea an consecutiv. Creșterea contribuției are sens doar ca parte dintr-un pachet: mai mulți oameni care muncesc legal, ocupare mai mare la 55–65 de ani și combaterea muncii la negru. Pe termen lung, statul nu va putea plăti singur pensii decente. Oamenii au nevoie de un cont propriu care să crească”, a mai arătat analistul economic.
Concluzia: pensia de mâine se construiește azi
Calculele lui Adrian Negrescu arată că diferența dintre un salariu mediu și unul minim se vede, cu atât mai clar, la bătrânețe: aproximativ 4.300 de lei pe lună în primul caz, față de doar 2.300–2.400 de lei în al doilea. Iar acestea sunt scenariile optimiste, pentru oameni care au muncit 40 de ani fără întrerupere și cu forme legale.
Mesajul economistului este clar: statul nu va putea asigura singur pensii decente. Cine vrea o bătrânețe liniștită trebuie să își verifice din timp stagiul de cotizare, să muncească legal, să economisească lunar și să își diversifice economiile. Iar cu cât începe mai devreme, cu atât efectul dobânzii compuse va fi mai mare.
