Georgescu Dragos
Un grup de 18 unități de învățământ din România va funcționa, începând din acest an școlar, după un program complet diferit față de modelul clasic. Elevii acestor școli vor merge fizic la cursuri doar patru zile pe săptămână, de luni până joi, în timp ce ziua de vineri va fi dedicată exclusiv învățării online. Decizia face parte dintr-un program-pilot lansat de Ministerul Educației, care urmărește testarea unor modele alternative de organizare a activității școlare și adaptarea sistemului la cerințele actuale ale elevilor, profesorilor și societății.
Lista școlilor unde elevii nu merg vinerea la cursuri. Programul pe care-l face Ministerul Educației
Ideea a fost construită în jurul unui principiu simplu: flexibilizarea programului școlar poate contribui la o învățare mai eficientă. În special liceenii, învinși adesea de ritmul intens al materiilor, ar câștiga o zi suplimentară pe săptămână pentru studiu individual, recuperare și consolidarea informațiilor necesare examenelor finale. Potrivit ministerului, programul nu reduce numărul total al orelor prevăzute în curriculum, ci schimbă modul în care acestea sunt organizate, conform wowbiz.
Lista instituțiilor incluse în programul-pilot este una diversă și cuprinde licee și școli din București, Sibiu, Timiș, Iași, Harghita, Constanța, Satu Mare, Ilfov, Ialomița, Teleorman, Covasna și Călărași. Unitățile au fost selectate pe baza infrastructurii digitale, a capacității de adaptare și a disponibilității profesorilor de a implementa modele de predare hibride. Toate au primit statutul de „școli-pilot”, cu libertăți suplimentare în ceea ce privește structura curriculară, modul de folosire a resurselor digitale și implementarea unor metode moderne de management educațional.
Programul-pilot face parte din strategia mai amplă prin care Ministerul Educației urmărește testarea unor reforme aplicabile, ulterior, la nivel național. În ultimii ani, discuțiile privind modernizarea sistemului de învățământ s-au intensificat, iar pandemia a accelerat necesitatea introducerii instrumentelor digitale. Deși revenirea la școala fizică a fost esențială pentru elevi, experiența perioadei 2020–2021 a demonstrat că unele forme de învățare online, atunci când sunt organizate corespunzător, pot fi eficiente și pot aduce beneficii semnificative.
Ministerul a stabilit mai multe obiective clare pentru acest program. Un prim obiectiv este creșterea autonomiei școlare: unitățile-pilot vor avea libertatea de a decide modul în care distribuie orele, stilul de predare și resursele de care au nevoie. Această autonomie este însoțită de responsabilitatea asumării unor rezultate concrete, ceea ce marchează o schimbare notabilă față de modelul centralizat tradițional.
Al doilea obiectiv major este introducerea unor modele curriculare flexibile, adaptate și pentru învățarea online. Lecțiile desfășurate vinerea vor fi gândite special pentru mediul digital, utilizând materiale interactive, platforme educaționale, aplicații pentru evaluare și instrumente colaborative. Profesorii vor avea libertatea de a reorganiza conținuturile, astfel încât să pună accent pe învățarea activă, nu doar pe transmiterea de informații.
Un alt obiectiv important este modernizarea carierei didactice. Profesorii din unitățile-pilot vor parcurge programe de formare dedicate predării hibride, utilizării platformelor digitale, proiectării de activități interactive și metodelor alternative de evaluare. Practic, programul nu se adresează doar elevilor, ci și profesorilor, oferindu-le ocazia de a-și dezvolta abilități esențiale în educația contemporană.
Ministerul urmărește, de asemenea, testarea unor sisteme alternative de management școlar. Unitățile-pilot vor avea libertatea de a organiza orarul, activitățile extracurriculare și proiectele interne într-o manieră adaptată nevoilor reale ale comunității. De exemplu, unele școli pot opta pentru includerea activităților remediale online, altele pentru ore dedicate consilierii sau orientării în carieră.
Un alt obiectiv major al programului este reducerea presiunii asupra elevilor de liceu, în special asupra celor care se pregătesc pentru Bacalaureat. Vinerea devine o zi în care elevii pot participa la ore online, dar pot și să își gestioneze programul personal într-un mod mai flexibil. Pentru cei din clasele terminale, această zi suplimentară de studiu individual poate reprezenta o diferență semnificativă în pregătire. Ritmul foarte încărcat din săptămâna de școală este unul dintre motivele pentru care mulți elevi ajung la suprasolicitare, iar programul-pilot își propune să reducă această presiune.
Programul urmărește și combaterea violenței și a bullying-ului. Deși pare surprinzător la prima vedere, o zi de lucru de acasă poate reduce numărul situațiilor conflictuale din școală. Pentru unii elevi, mediul online este un spațiu mai puțin tensionat, iar profesorii pot utiliza această zi pentru activități educaționale dedicate siguranței, respectului și comunicării. Unele școli au observat că diminuarea timpului petrecut în situații de aglomerație scade incidența incidentelor neplăcute.
Nu în ultimul rând, programul promovează extinderea accesului la educație prin tehnologie. Elevii vor avea la dispoziție dispozitive digitale, iar profesorii vor beneficia de formări specializate pentru utilizarea platformelor de învățare. Această dimensiune este crucială într-o lume în care competențele digitale devin esențiale nu doar în educație, ci în toate domeniile profesionale.
Cum funcționează concret vinerea online? Elevii vor participa la cursuri prin platforme digitale oficiale sau aprobate de școală. Profesorii vor adapta lecțiile astfel încât acestea să fie potrivite pentru mediul virtual. Unele activități pot include materiale video, prezentări interactive, exerciții colaborative în grupuri virtuale, teste online sau teme individuale. Accentul este pus pe dezvoltarea autonomiei elevului și pe creșterea gradului de implicare.
Un aspect esențial este modul în care profesorii își planifică orele. Lecțiile online nu sunt o replică a celor de la clasă, ci o reorganizare în funcție de obiectivele de învățare. Astfel, orele vinerea pot include recapitulări, clarificări, proiecte în echipă sau activități creative, în timp ce orele față în față rămân dedicate predării de conținuturi noi și interacțiunii directe. Această alternanță poate îmbunătăți retenția informațiilor și poate stimula un stil de învățare individualizat.
Pentru liceeni, mai ales pentru cei din clasele terminale, ziua suplimentară de lucru de acasă reprezintă un câștig important. Mulți elevi se plâng de încărcarea excesivă a programului și de lipsa timpului pentru pregătirea individuală. Vinerea online oferă spațiu pentru recapitulare, organizarea notițelor, activități de recuperare și simulări pentru Bacalaureat. Profesorii pot organiza sesiuni de consultanță individuală, sesiuni de întrebări și răspunsuri sau module de învățare asistată.
Implementarea unui astfel de program presupune însă și provocări. Accesul la dispozitive digitale funcționale este esențial, iar școlile trebuie să se asigure că niciun elev nu rămâne în urmă. În unitățile-pilot, ministerul a anunțat că va sprijini dotarea cu laptopuri, tablete sau dispozitive adecvate. În plus, conexiunile la internet trebuie să fie stabile, iar profesorii au nevoie de formare continuă pentru a gestiona eficient lecțiile online.
Un alt element important este organizarea orarului. Vinerea nu reprezintă o zi liberă, ci una în care elevii au program normal, doar că desfășurat în mediul virtual. Orele sunt programate exact ca într-o zi obișnuită, iar prezența se înregistrează prin platforma utilizată. Elevii care nu participă sunt considerați absenți, la fel ca în învățământul fizic.
Pentru părinți, acest program poate aduce avantaje și dezavantaje. Avantajele includ reducerea oboselii elevilor, flexibilitatea în programul de acasă și posibilitatea de a monitoriza mai ușor activitățile copiilor. Dezavantajele apar în familiile în care părinții lucrează la program fix și nu au posibilitatea de a asigura supravegherea copiilor în timpul zilei. De aceea, programul-pilot a fost aplicat în special la nivel liceal, unde elevii sunt suficient de mari pentru a lucra independent.
Pentru profesori, schimbarea este semnificativă. Vinerea online implică o abordare diferită, atât în predare, cât și în evaluare. Mulți profesori vor trebui să creeze resurse digitale, să adapteze materialele, să folosească instrumente noi și să monitorizeze progresul elevilor într-un mod diferit față de orele clasice. Deși acest efort poate fi considerabil, programul-pilot include formări dedicate, tocmai pentru a sprijini această tranziție.
Unitățile-pilot vor raporta periodic rezultatele, dificultățile întâmpinate și feedback-ul primit de la elevi, profesori și părinți. Aceste rapoarte vor fi analizate de Ministerul Educației, pentru a vedea dacă modelul poate fi extins la nivel național sau dacă are nevoie de ajustări. Implementarea unei reforme de asemenea magnitudine necesită testare, iar acesta este unul dintre motivele pentru care programul a fost limitat, într-o primă fază, la doar 18 unități.
Pentru elevii implicați, schimbarea poate reprezenta o experiență interesantă. Ritmul lor de lucru se poate ajusta, iar învățarea online poate deveni o competență importantă pentru viitor. În același timp, această experiență le permite să se autoevalueze, să își organizeze programul mai eficient și să își descopere propriile stiluri de învățare.
