Loredana Ionescu
Stațiunea Mamaia Nord, una dintre cele mai dezvoltate zone turistice ale litoralului românesc în ultimul deceniu, se confruntă cu o criză fără precedent. Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) a decis să nu prelungească contractele de închiriere pentru operatorii care administrează plajele din zonă, iar decizia ar putea duce la dispariția investițiilor realizate aici în ultimii zece ani.
Președintele Asociației Operatorilor de Plajă Năvodari, Lucian Marcu, a declarat că situația actuală reprezintă, practic, „înmormântarea stațiunii Mamaia Nord”, un proiect construit pas cu pas, prin investiții private și eforturi susținute ale antreprenorilor locali.
Operatorii de plajă, în șoc după refuzul ANAR
Decizia Administrației Naționale Apele Române a venit fără explicații clare, deși operatorii susțin că au respectat toate procedurile legale. Lucian Marcu spune că a depus cererea de prelungire încă din 11 iulie, dar răspunsul negativ a fost primit abia pe 8 octombrie, după aproape trei luni de așteptare.
„Suntem aici la un fel de înmormântare. Înmormântăm staţiunea Mamaia Nord, o staţiunea nou creată, care a fost creată în zece ani cu eforturi, investiţii, sudoare şi acestea au venit în proporţie de peste 90%, dacă nu mai mult, de la operatorii de plajă.
Președintele asociației a amintit că operatorii actuali au câștigat licitațiile de închiriere încă din 2016, într-un proces transparent, supravegheat de organele de control ale statului. „A fost o licitație corectă, la care am câștigat în fața celor care de ani de zile monopolizaseră aceste spații. Am investit și am construit legal, iar acum ne trezim fără niciun drept la continuitate”, a adăugat el.
Legea permite prelungirea, dar cererile au fost respinse
Lucian Marcu susține că legea, dar și clauzele contractuale, prevăd posibilitatea prelungirii contractelor de închiriere.
„În iulie am făcut cereri de prelungire a contractului, care se bazau pe nişte precedente. Nu ne-am gândit să ne prevalăm de nişte clauze contractuale care există.
Legea prevede că există posibilitatea prelungirii. Pe lângă lege, contractul de închiriere pe care l-am semnat cu toţii conţine această clauză prin care există posibilitatea prelungirii.
Au existat prelungiri anterior şi am considerat că suntem îndreptăţiţi să solicităm şi să primim această prelungire. Am depus solicitarea pe 11 iulie.
Ni s-a răspuns după zece zile că solicitatea a fost înregistrată şi este în analiză. După 21 iulie nu s-a mai întâmplat nimic. (…)
Pe 8 octombrie am primit o hârtie de la directorul ABADL în care ni s-a comunicat că solicitarea noastră nu este acceptată, fără niciun fel explicaţii, de fundamentare”, a afirmat Lucian Marcu.
Operatorii acuză lipsa de transparență a autorităților și se întreabă de ce statul nu ține cont de investițiile uriașe făcute în zonă.
Demolări pe litoral. „Arată ca după furtună”
După refuzul de prelungire, operatorii au primit notificări de demolare pentru construcțiile existente pe plaje. Potrivit lui Lucian Marcu, notificările au venit imediat după ce Apele Române au comunicat expirarea contractelor, iar termenul de eliberare a spațiilor a fost stabilit pentru 15 octombrie.
„Apoi altă notificare prin care ni se reamintea că în data de 15 octombrie contractul expiră. Şi au început celelalte notificări, de demolare.
Acolo scrie că trebuie să predăm în condiţiile în care am preluat plaja, dar vin şi întreb: de ce nu ia în calcul că poate dintre cei care vor licita, vom licita şi noi şi vom putea să continuăm pe aceleaşi baze.
Avem autorizaţii de construire, unii dintre noi, unii nu, dar avem autorizaţii de exploatare a plajei şi am ridicat construcţii în perfectă legalitate, cu acordul Primăriei.
De ce nu se ia în considerare că cei care sunt acum operatori de plajă vor fi din nou pe aceleaşi baze şi de ce să nu conservăm nişte investiţii pentru a le putea duce mai departe”, a continuat preşedintele Asociaţiei Operatorilor de Plajă Năvodari.
Acesta a comparat situația cu un dezastru natural:
„Totul arată ca şi cum ar fi trecut furtuna. Furtuna Barbara de săptămâna trecută nu a făcut nici pe departe un dezastru pe care ni l-am făcut noi. Noi cu mânuţele noastre şi cu lacrimi în ochi a trebuit să dăm jos munca noastră de zece ani”, a susţinut Lucian Marcu.
Unii operatori au refuzat, deocamdată, să demoleze construcțiile, pe motiv că procesul trebuie realizat în condiții legale, cu firme autorizate.
„Eu nu am demolat pentru că nu pot să demolez aşa, să intru cu buldozerul acolo. Trebuie să demolez aşa cum prevede legea, trebuie să fiu atent, să angajez o firmă.
Am primit notificare de demolare, mi s-a spus că trebuie să predau plaja ieri (marţi – n.r.). Nu se poate aşa. Se poate face doar dacă nu ţinem seama de nimic.
Nu pot să mă duc pe plajă să demolez cu oameni adunaţi de pe stradă, vine ITM şi îmi dă amendă. (…) Am depus o adresă în care am solicitat prelungirea termenului de demolare pentru o durată rezonabilă, să am două, trei săptămâni, o lună în care să pot pregăti acest lucru.
Acele bunuri trebuie duse la groapa de gunoi, ceea ce nu se poate recupera, ceea ce se poate recupera trebuie stocat”, a arătat preşedintele Asociaţiei Operatorilor de Plajă Năvodari.
Mamaia Nord, o stațiune construită din investiții private
Mamaia Nord s-a transformat, în ultimul deceniu, într-una dintre cele mai moderne destinații turistice de pe litoralul românesc. Dintr-o zonă aproape pustie în urmă cu 15 ani, localitatea a devenit un pol al turismului de lux, cu sute de restaurante, cluburi, hoteluri și beach baruri, multe ridicate prin investiții private.
Lucian Marcu susține că peste 90% din dezvoltarea zonei s-a datorat operatorilor privați care au câștigat licitațiile de închiriere și au transformat plajele în spații moderne, comparabile cu cele din sudul Europei.
Asociația Operatorilor de Plajă Năvodari a transmis mai multe adrese oficiale către Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral, cerând o fundamentare clară a deciziei. Până acum, nu au primit un răspuns concret.
Sursa foto: Arhivă
