Nicolescu Daniela
Pe 15 august, creștinii ortodocși sărbătoresc Adormirea Maicii Domnului, cunoscută popular ca Sfânta Maria Mare sau Sântămaria. Este una dintre cele mai importante sărbători religioase dedicate Fecioarei Maria, considerată de credincioși „Paștele verii”. Evenimentul este marcat atât prin slujbe și pelerinaje, cât și printr-o bogată moștenire de tradiții și superstiții, păstrate din generație în generație, atât la sate, cât și în mediul urban.
Biserica Ortodoxă prăznuiește Maica Domnului de două ori pe an: pe 15 august – Adormirea, și pe 8 septembrie – Nașterea Maicii Domnului, cunoscută drept Sfânta Maria Mică.
Potrivit Tradiției Bisericii, Fecioara Maria a trăit 11 ani după Înălțarea la cer a Mântuitorului, fiind vestită de Arhanghelul Gavriil despre trecerea sa la viața veșnică. Se spune că, în clipa adormirii, s-au petrecut minuni: orbii au văzut, surzii au auzit, iar bolnavii s-au vindecat. Apostolul Toma, sosit mai târziu, a găsit mormântul gol, trupul fiind ridicat la cer de Fiul său.
Originea și răspândirea sărbătorii
Sărbătoarea își are originea la Ierusalim, în apropierea Grădinii Ghetsimani, acolo unde se află mormântul Maicii Domnului. În Răsărit, praznicul a fost instituit de împăratul bizantin Mauriciu (528–603), care a fixat data la 15 august, iar în Apus, Papa Teodor I (642–649) a contribuit la răspândirea cultului.
15 august – și Ziua Marinei Române
În România, 15 august are și o semnificație laică importantă – Ziua Marinei Române. Maica Domnului este considerată patroana spirituală a marinarilor, iar în porturile maritime și fluviale se organizează ceremonii, parade navale și evenimente dedicate celor care trăiesc din și pentru mare.
Pelerinaje și locuri de închinare
Cel mai mare pelerinaj din țară are loc la Mănăstirea Nicula, unde mii de credincioși vin să se roage la icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, pictată în 1691. Potrivit tradiției, icoana ar fi lăcrimat aproape o lună în anul 1699, atrăgând nenumărați pelerini.
Tradiții și superstiții
Ziua de 15 august este marcată de obiceiuri cu semnificație specială:
- Pentru femeile însărcinate: se crede că dacă nu muncesc în ajun, vor avea o naștere ușoară și un copil sănătos.
- Pentru tinerele nemăritate: spălarea icoanei Maicii Domnului cu apă de busuioc ar aduce noroc în dragoste.
- Ultima zi de cules a plantelor de leac: după această dată, se spune că plantele își pierd puterea vindecătoare.
- Pomenirea morților: femeile duc la biserică struguri, prune și miere pentru sufletele celor adormiți.
- Obiceiuri de anotimp: ciobanii coboară oile de la munte, iar bărbații schimbă pălăria cu căciula.
- Interdicții: nu se tunde părul, nu se merge înapoi și nu se aprinde focul în sobă, pentru a evita ghinionul.
Semnificația liturgică
Slujbele din această zi au o rânduială specială, asemănătoare cu cele din Sâmbăta Mare. Credincioșii cântă Prohodul Maicii Domnului, iar Epitaful acesteia este purtat în procesiune în jurul bisericii.
Rugăciuni și acatiste
Pe 15 august, credincioșii citesc Acatistul Maicii Domnului „Bucuria tuturor celor necăjiți”, cerând ajutor, ocrotire și izbăvire de necazuri. Tradiția spune că rugăciunile rostite în această zi au o putere deosebită.
O zi de credință și unitate
Adormirea Maicii Domnului rămâne o sărbătoare de suflet pentru români. Este un prilej de rugăciune, dar și de păstrare a unor tradiții vechi de secole. Fie prin participarea la slujbe, la pelerinaje sau prin respectarea obiceiurilor populare, această zi aduce împreună comunități întregi, unite în credință și speranță.
