Georgescu Dragos
Un incident de securitate cibernetică a atras atenția publicului în cursul zilei de luni, după ce de pe contul de WhatsApp al Adrianei Săftoiu a fost trimis un mesaj prin care se solicita un împrumut de 1.300 de lei. Mesajul, care includea și două conturi bancare în care ar fi trebuit să fie efectuat transferul, a ajuns la mai multe persoane din agenda telefonică a acesteia, stârnind confuzie și îngrijorare în rândul destinatarilor.
Momente delicate pentru noua șefa TVR. I-a fost spart contul de WhatsApp. Ce i-au făcut hackerii
La scurt timp după ce mesajul a început să circule, Adriana Săftoiu a intervenit public, explicând că nu ea este autoarea solicitării și că, de fapt, contul său de WhatsApp a fost compromis. Președinta-director general la TVR a transmis un avertisment clar, cerând tuturor celor care primesc mesajul să îl ignore și să nu efectueze niciun transfer de bani.
Textul trimis de pe contul compromis era formulat într-un mod aparent banal și familiar, tocmai pentru a nu ridica suspiciuni imediate. „Salut, ai 1300 de lei disponibili pe cont? Ți-i returnez mâine dimineață”, era mesajul primit de mai multe persoane, însoțit de detalii bancare care indicau două IBAN-uri diferite, deschise la bănci distincte.
Formularea scurtă, tonul colocvial și promisiunea returnării rapide a sumei sunt elemente frecvent folosite în astfel de tentative de fraudă. Atacatorii mizează pe relația de încredere dintre victimă și contactele sale, sperând că unii dintre destinatari vor răspunde impulsiv, fără a verifica autenticitatea cererii.
Pentru a limita efectele posibile ale tentativei de fraudă, Adriana Săftoiu a reacționat rapid. Într-o postare publicată pe Facebook, aceasta a explicat situația și a cerut explicit ca mesajele să fie ignorate. „În cursul zilei de astăzi mi-a fost spart contul de WhatsApp de unde pleacă un mesaj prin care aș cere bani împrumut. Apare IBAN de la două bănci unde să fie transferați. Vă rog să îl ignorați și să nu faceți vreun transfer de bani. Mulțumesc!”, a scris ea.
Mesajul de avertizare a avut rolul de a preveni eventuale pierderi financiare și de a clarifica faptul că solicitarea nu îi aparține. Totodată, intervenția publică a readus în atenție riscurile tot mai mari legate de securitatea conturilor de mesagerie instant.
O metodă de fraudă tot mai răspândită
Incidentul nu este unul izolat. În ultimele luni, autoritățile și specialiștii în securitate cibernetică au atras atenția asupra unei creșteri semnificative a tentativelor de fraudă care implică preluarea controlului asupra conturilor de WhatsApp. În multe cazuri, atacatorii folosesc tehnici de inginerie socială pentru a obține codurile de verificare sau datele de autentificare ale utilizatorilor.
Pe 12 decembrie, Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) a emis o avertizare oficială privind acest tip de atac. Instituția a explicat că atacatorii pot trimite mesaje false sau link-uri înșelătoare, care îi determină pe utilizatori să acceseze pagini ce solicită date personale sau coduri de autentificare. Odată obținute aceste informații, infractorii pot prelua controlul contului de WhatsApp și îl pot folosi pentru diverse scopuri frauduloase.
Cum ajung conturile să fie compromise
De cele mai multe ori, compromiterea unui cont de WhatsApp începe cu un mesaj aparent inofensiv. Utilizatorul poate primi un link care promite o ofertă, o informație urgentă sau un beneficiu atractiv. În alte situații, atacatorii se dau drept reprezentanți ai unor instituții sau chiar ai WhatsApp, solicitând „confirmarea” contului.
Odată ce victima introduce codul de verificare primit prin SMS sau oferă alte date sensibile, atacatorul obține acces complet la cont. Din acel moment, acesta poate trimite mesaje în numele victimei, poate accesa lista de contacte și poate continua frauda la scară mai largă.
Succesul acestor metode se bazează pe încredere și pe lipsa de vigilență. Când un mesaj vine de la o persoană cunoscută, destinatarii sunt mai puțin predispuși să suspecteze o tentativă de fraudă. În plus, sumele cerute sunt adesea relativ mici, tocmai pentru a reduce ezitarea și pentru a încuraja un răspuns rapid.
În cazul de față, suma de 1.300 de lei nu este una extrem de mare, iar promisiunea returnării banilor „a doua zi dimineață” este menită să transmită un sentiment de urgență, dar și de siguranță.
Avertismentul autorităților
DNSC a subliniat în mai multe rânduri importanța protejării conturilor de mesagerie. Printre recomandările făcute se numără activarea autentificării în doi pași, evitarea accesării link-urilor suspecte și neintroducerea codurilor de verificare pe site-uri sau aplicații neoficiale.
De asemenea, autoritățile recomandă verificarea directă a solicitărilor financiare, mai ales atunci când acestea sunt neobișnuite. Un simplu apel telefonic către persoana care ar fi trimis mesajul poate preveni pierderi financiare semnificative.
În cazul în care cineva primește un mesaj prin care i se cer bani, chiar dacă acesta pare să vină de la o persoană cunoscută, specialiștii recomandă prudență. Este indicat ca solicitarea să fie verificată printr-un alt canal de comunicare. Dacă există suspiciuni că un cont a fost compromis, mesajul trebuie ignorat și, dacă este posibil, raportat.
Pentru persoanele ale căror conturi au fost deja compromise, este important să acționeze rapid. Recuperarea accesului, schimbarea parolelor asociate contului și informarea contactelor sunt pași esențiali pentru limitarea pagubelor.
Cazul Adrianei Săftoiu reprezintă un exemplu clar al modului în care oricine poate deveni victimă a fraudelor online, indiferent de nivelul de notorietate sau de experiența profesională. Mesajele false, cererile de bani și tentativele de phishing sunt din ce în ce mai sofisticate, iar utilizatorii trebuie să fie mai vigilenți ca niciodată.
Incidentul readuce în discuție nevoia de educație digitală și de informare constantă a publicului cu privire la riscurile din mediul online. Pe măsură ce aplicațiile de mesagerie devin tot mai integrate în viața de zi cu zi, ele devin și ținte atractive pentru infractorii cibernetici.
Concluzia autorităților și a specialiștilor
Specialiștii în securitate cibernetică subliniază că prevenția este cea mai eficientă armă împotriva acestui tip de fraudă. Utilizatorii sunt încurajați să trateze cu prudență orice solicitare financiară primită online, să își securizeze conturile și să rămână informați cu privire la noile metode folosite de atacatori.
În cazul mesajului trimis de pe contul Adrianei Săftoiu, reacția rapidă și clară a acesteia a contribuit la limitarea impactului potențial al fraudei. Totodată, situația servește drept avertisment pentru publicul larg, demonstrând cât de ușor pot fi exploatate relațiile de încredere în mediul digital.
