Georgescu Dragos
La scurt timp după anunțarea rezultatelor finale ale alegerilor prezidențiale din România, care l-au dat câștigător pe Nicușor Dan cu aproape 54% din voturi, o reacție venită dinspre Rusia a atras atenția analiștilor și presei internaționale. Aleksandr Dughin, considerat de mulți ideologul neoficial al Kremlinului și un apropiat al centrelor de putere de la Moscova, a lansat un atac virulent la adresa Uniunii Europene și a președintelui francez Emmanuel Macron, acuzând o presupusă interferență a acestuia în procesul electoral românesc.
Apelul făcut de omul lui Putin, Aleksandr Dughin după ce George Simion a pierdut alegerile din România. Ce vrea să se întâmple în Europa
Mesajul postat de Dughin pe contul său de X (fost Twitter) face parte dintr-un tipar familiar de retorică agresivă, folosit adesea de ideologii ruși în momentele de criză sau în perioadele electorale tensionate din Europa de Est. Afirmațiile sale par a fi mai mult decât simple reacții personale – ele reflectă viziunea strategică a unei Rusii care își redefinește influența în fostele state satelit.„Macron a intervenit deschis în alegerile din România, dar nimeni nu va comenta. UE este o dictatură liberală pură. Fără o revoluție totală, europenii nu mai au nicio șansă să-și recapete reprezentarea reală a poporului”, a scris Aleksandr Dughin în postarea sa, distribuită intens pe canalele Telegram și pe rețelele de propagandă rusești.
Acest tip de mesaj se înscrie într-o linie ideologică promovată frecvent de Dughin și cercurile conservatoare de la Moscova, care descriu Uniunea Europeană ca pe un conglomerat dominat de elita globalistă, ruptă de interesele reale ale cetățenilor europeni. Dughin – teoretician al eurasianismului și autor al unor lucrări radicale precum „Bazele geopoliticii” – este cunoscut pentru apelurile sale la „revoluție spirituală” împotriva ordinii liberale occidentale.
Declarația sa nu este întâmplătoare și a fost lansată la un moment-cheie: finalizarea unui scrutin crucial într-un stat NATO aflat la granița estică a Uniunii Europene, România, și victoria unui candidat perceput ca pro-european și rațional în detrimentul unui lider naționalist, cu simpatii vizibile spre est.
Acuzațiile privind implicarea lui Macron
Afirmația că Emmanuel Macron ar fi intervenit „deschis” în alegerile din România nu este susținută de probe publice și pare mai degrabă o extrapolare speculativă. Nici președintele Franței, nici Palatul Élysée nu au făcut declarații oficiale privind susținerea vreunui candidat român.
Totuși, în imaginarul propagandei ruse, liderii europeni – în special cei ai statelor fondatoare UE – sunt adesea prezentați ca orchestrând din umbră deciziile politice din țările mai mici sau din Est. Dughin capitalizează pe această narațiune pentru a întări ideea unui Occident hegemonic, care își impune valorile și candidații.
Este un discurs deja cunoscut: democrația liberală este prezentată ca un paravan al dictaturii tehnocratice, alegerile ca o iluzie controlată, iar victoria candidaților moderați ca rezultat al unui „sistem manipulatoriu”, nu al voinței populare.
Nicușor Dan: „Oamenii au votat pentru schimbare, nu pentru ură”
În contrast cu tonul tăios al lui Dughin, discursul lui Nicușor Dan, imediat după publicarea rezultatelor parțiale, a fost echilibrat, civil și orientat spre reconciliere socială. „Oamenii au votat pentru schimbări profunde în România – reducerea corupției, o economie înfloritoare, o societate a dialogului, nu a urii”, a declarat noul președinte ales.
A fost un mesaj prin care și-a propus nu doar să-și reafirme angajamentele de campanie, ci și să liniștească apele tulburate ale unei campanii dure, în care radicalizarea discursului public atinsese cote îngrijorătoare.
Totodată, Dan a făcut un apel către electoratul contracandidatului său, sugerând că reforma profundă a statului este singura cale prin care România poate deveni cu adevărat o democrație funcțională. „Oponenții, a spus el, considerau revoluția o soluție. Acum trebuie să-i convingem că reforma e singura cale reală”, a notat publicația rusă RBK, într-un rezumat echilibrat al reacției președintelui ales.
Pe cealaltă parte a eșichierului politic, liderul AUR, George Simion, a refuzat inițial să recunoască rezultatul anunțat de la ieșirea din urne. Ba mai mult, și-a declarat propria victorie, susținând că scorul său reprezintă o continuare simbolică a luptei politice începute de Călin Georgescu – câștigătorul primului tur al alegerilor prezidențiale anulate cu un an în urmă de Curtea Constituțională.
„Aceasta este și o victorie pentru Călin Georgescu”, a spus Simion, evocând episodul controversat în care CCR a invalidat rezultatul unui scrutin precedent pe fondul „încălcărilor evidente ale procesului electoral”, inclusiv manipulări și dezinformare. Georgescu, un alt personaj situat în zona suveranistă, fusese susținut masiv de aceleași canale care astăzi îl sprijină pe Simion: voci anti-occidentale, influenceri din diaspora conservatoare și rețele apropiate de propaganda rusă.
Prin invocarea unei „revoluții totale” ca singură cale de salvare pentru europeni, Aleksandr Dughin nu face decât să repete o temă-cheie a ideologiei sale: aceea că democrația liberală este un sistem corupt, ireparabil, care trebuie înlocuit cu un model radical, întemeiat pe valori „tradiționale”, religie și autoritate centralizată.
Pentru Dughin, Europa nu mai poate fi „reformată”, ci doar „înlocuită”. El propune o resetare completă a valorilor, în care statele revin la „rădăcinile spirituale” și la identități etnice pure. Este o viziune incompatibilă cu modernitatea democratică, dar care, în perioadele de criză, prinde rădăcini în anumite segmente ale populației dezamăgite de promisiunile neîmplinite ale tranziției post-comuniste.
România, în viziunea acestor ideologi, este un teren fertil pentru asemenea mesaje. Istoria recentă, dificultățile economice și polarizarea media oferă o scenă ideală pentru narativele „salvatoare”.
