Loredana Ionescu
Sistemul public de pensii din România se află într-un punct critic, iar anul 2025 ar putea deveni un moment de cotitură, în contextul în care aproape un milion de pensionari riscă să nu-și mai poată încasa drepturile lunare. Presiunea asupra bugetului de stat a crescut considerabil în ultima perioadă, iar viitorul pare tot mai incert, în special pe fondul apropierii valului de pensionări din rândul generației cunoscute sub numele de „decreței”.
Creșterile recente ale pensiilor, în combinație cu un sistem de contribuții dezechilibrat și cu o planificare financiară tensionată, pun în pericol sustenabilitatea plăților viitoare. Potrivit unor estimări, peste 1,6 milioane de persoane urmează să se pensioneze în următorii ani, ceea ce ar putea destabiliza complet fondul de pensii.
Valul de pensionări din rândul decrețeilor poate duce la colapsul sistemului
Una dintre cele mai mari provocări este reprezentată de pensionarea masivă a generației născute între anii 1967 și 1969, perioadă în care regimul comunist a interzis avorturile, conducând la o creștere semnificativă a natalității. Această cohortă demografică, denumită generic „decreței”, însumează aproximativ 1,4 milioane de persoane care, în următorii ani, își vor încheia activitatea profesională și vor intra în sistemul public de pensii.
Specialiștii avertizează că această schimbare demografică majoră va pune o presiune deosebită asupra bugetului public. Estimările arată că, până în anul 2030, România va ajunge la un total de aproximativ 6,6 milioane de pensionari, comparativ cu cei 5 milioane existenți în prezent. Dacă sistemul de pensii nu va fi reformat din timp, consecințele vor fi severe.
Bugetul pensiilor, dezechilibrat de creșterea cheltuielilor
Un alt factor care contribuie la dezechilibrul bugetar este creșterea substanțială a cheltuielilor cu pensiile în urma „Marii Recalculări” operate de la 1 septembrie 2024. Această măsură, deși a fost salutată de o parte a beneficiarilor, a generat o presiune suplimentară asupra bugetului. Potrivit datelor oficiale, necesarul lunar pentru plata pensiilor a crescut cu 2,5 miliarde de lei, ceea ce ridică totalul la aproximativ 13,7 miliarde de lei.
Pe termen mediu, aceste sume devin tot mai greu de susținut, mai ales în contextul în care contribuțiile la bugetul de pensii nu țin pasul cu nivelul de cheltuieli. În același timp, numărul angajaților activi care cotizează este în scădere, iar ponderea pensionarilor crește constant.
Semnale de alarmă din partea economiștilor: deficitul se adâncește
Vicepreședintele CFA România, Andreea Nică, a atras atenția asupra faptului că o parte importantă a deficitului bugetar provine din majorările recente de pensii și salarii în sectorul bugetar. Potrivit acesteia, măsurile de creștere a veniturilor sociale nu au fost însoțite de o strategie coerentă de acoperire a costurilor, ceea ce a dus la o agravare a dezechilibrului fiscal.
„Am avut o creștere a pensiilor anul trecut, în septembrie, care nu a fost ancorată în o sursă de venit bugetar. A fost o creștere cu scop electoral, evident. S-a putut face din pix. Este o creștere bună pentru că aveam pensiile mult prea mici. În același timp, este o creștere bazată pe salarii care au crescut mai lent”, a spus aceasta.
Un viitor incert pentru aproape un milion de pensionari
Dacă tendințele actuale continuă, specialiștii estimează că în jur de un milion de pensionari s-ar putea confrunta cu probleme majore de plată până în 2030. Nu este vorba doar despre întârzieri sau dificultăți temporare, ci despre un risc real ca fondurile alocate pensiilor să nu mai ajungă pentru toți beneficiarii.
Scenariile pesimiste iau în calcul faptul că, în lipsa unor reforme rapide, statul va fi nevoit să facă ajustări drastice, ceea ce ar putea însemna plafonări, amânări sau chiar imposibilitatea de a mai efectua unele plăți.
