Redactia
Pe măsură ce discuțiile despre activitatea seismică din România devin tot mai intense, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) atrage atenția asupra unui scenariu alarmant: un cutremur cu magnitudinea de 8,1 ar putea avea loc în zona seismică Vrancea. Acest potențial eveniment ar putea avea efecte devastatoare nu doar în zona epicentrală, ci și la distanțe de 200-300 km, afectând o mare parte a țării.
Conform documentelor oficiale ale IGSU, un cutremur de această magnitudine ar elibera o energie echivalentă cu cea generată de 1.200 de bombe nucleare, precum cea folosită la Hiroshima, sau de 15 milioane de tone de TNT. Această eliberare masivă de energie ar avea consecințe catastrofale asupra infrastructurii și populației.
Studiul „Concepția națională de răspuns post seism”, realizat de IGSU la sfârșitul anului 2021, estimează că peste 350.000 de clădiri ar fi grav avariate, iar numărul persoanelor grav rănite sau decedate ar depăși 45.000. Aceste cifre subliniază necesitatea unor măsuri urgente de pregătire și prevenire.
Zona Vrancea este sub atentă supraveghere
Specialiștii explică faptul că seismicitatea României este puternic influențată de activitatea din zona Vrancea, unde converg Placa Est-Europeană și subplăcile Moesică și Intra-Alpină. Aici, un bloc litosferic vechi și rigid se scufundă în manta, fiind dificil de topit. Acest proces permite generarea cutremurelor la adâncimi intermediare, care pot avea efecte pe suprafețe extinse.
Deși potențialul de daune este semnificativ, documentele IGSU menționează că natura rigidă a blocului litosferic poate influența modul în care energia seismică este eliberată, posibil reducând intensitatea la suprafață în anumite zone.
Ce spune statul despre pregătirea pentru un asemenea cutremur
Un document recent al Curții de Conturi, publicat în ianuarie 2022, evidențiază că instituțiile statului nu sunt suficient de pregătite pentru a face față unui cutremur de această magnitudine. Deși s-au făcut progrese, există încă lacune în coordonarea și eficiența răspunsului post-seism.
Cu toate acestea, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU) a subliniat că, în ultimii ani, nivelul de pregătire a crescut semnificativ.
„În România, s-a făcut o pregătire foarte serioasă, iar pompierii derulează permanent exerciții”, a declarat acesta, evidențiind eforturile continue de îmbunătățire a capacității de răspuns.
În contextul comemorării a 47 de ani de la devastatorul cutremur din 1977, care a provocat peste 1.500 de victime, seismologul Gheorghe Mărmureanu a oferit o perspectivă asupra viitorului seismic al țării. Potrivit acestuia, un alt cutremur de proporții catastrofale nu este așteptat înainte de anul 2040.
„Următorul cutremur major va avea loc mai devreme decât ne așteptăm, dar nu în anii imediat următori”, a precizat expertul. El a subliniat importanța monitorizării continue și a înțelegerii aprofundate a activității seismice din regiunea Vrancea, pentru a anticipa și gestiona mai eficient riscurile.
Întrebarea care se ridică în fața acestor informații este cât de pregătită este România pentru a face față unui cutremur de o asemenea magnitudine. Deși există planuri și concepte naționale de răspuns, implementarea efectivă și eficiența acestora rămân sub semnul întrebării.
