Georgescu Dragos
Elevii de clasa a VIII-a au susținut luni, 23 iunie, proba scrisă la Limba și literatura română, în cadrul Evaluării Naționale 2025. Potrivit informațiilor oficiale furnizate de Ministerul Educației, subiectele au fost concepute pentru a verifica atât înțelegerea textelor literare, cât și capacitatea de exprimare în scris a elevilor. Proba a început la ora 9:00 și s-a desfășurat, ca în fiecare an, în condiții strict supravegheate.
Avem toate subiectele la Limba și literatura română, în cadrul Evaluării Naționale 2025
Pentru această sesiune, elevii au avut de parcurs două texte suport, extrase din opere bine cunoscute din literatura română. Primul fragment a fost preluat din romanul de aventuri Toate pânzele sus! de Radu Tudoran, iar cel de-al doilea a fost extras din Spre Polul Sud, semnat de exploratorul și savantul Emil Racoviță.
Testul a fost structurat pe două mari secțiuni, cuprinse într-o broșură de 10 pagini, distribuită elevilor imediat după ora 9:00. Proba a avut o durată de două ore, până la ora 11:00, cu mențiunea că elevii cu cerințe educaționale speciale au avut timp prelungit până la ora 12:00, în baza unor proceduri aprobate anterior de comisiile de organizare.
Primul subiect a presupus analiza celor două texte suport, pe baza cărora au fost formulate întrebări de înțelegere a mesajului, de identificare a trăsăturilor personajelor, a modurilor de expunere și a elementelor de limbaj.
În cadrul acestui subiect, elevii au avut de răspuns la cerințe precum:
identificarea unei trăsături a unui personaj;
explicarea sensului unui cuvânt sau expresii din text;
formularea unei opinii despre comportamentul unui personaj;
identificarea și explicarea unui procedeu de caracterizare directă sau indirectă;
identificarea modurilor de expunere și a ideii principale.
În subiectul al II-lea, elevii au avut de redactat o compunere narativă de minimum 150 de cuvinte, în care să povestească o întâmplare dintr-o excursie. Cerința a avut rolul de a verifica capacitatea elevilor de a structura un text coerent, cu logică narativă, cronologie, detalii și elemente descriptive, dar și corectitudinea exprimării și a ortografiei.
Textele propuse: Radu Tudoran și Emil Racoviță, două repere diferite
Fragmentul selectat din Toate pânzele sus! l-a adus în prim-plan pe Anton Lupan, personaj central al romanului, în momentul în care ajunge în marginea unui maidan, însoțit de un alt personaj. Secvența aleasă descrie o scenă de început, sugerând o aventură în formare, dar și o atmosferă dinamică, specifică scriiturii lui Radu Tudoran.
Cel de-al doilea text, extras din Spre Polul Sud de Emil Racoviță, aducea un contrast tematic și stilistic. Racoviță, explorator și savant român, redă în mod expresiv experiențele trăite în timpul unei expediții reale în Antarctica. Textul se remarcă prin rigoare științifică, dar și prin sensibilitatea cu care autorul surprinde natura sălbatică și dificultățile unei misiuni extreme.
Alăturarea celor două texte a avut un scop didactic evident: elevii au fost invitați să compare două moduri diferite de raportare la aventură – unul fictiv și romanțat, celălalt realist și documentar. Astfel, examenul a testat și capacitatea elevilor de a face conexiuni tematice și de a înțelege registre narative variate.
Compoziția narativă: excursia, temă cu potențial creativ
Cerința de la subiectul al II-lea a fost una clasică pentru Evaluarea Națională. Elevii au fost rugați să redacteze o compunere narativă în care să povestească o întâmplare petrecută în timpul unei excursii.
Această temă a permis candidaților să-și manifeste creativitatea și să aleagă fie o poveste reală, fie una imaginară, cu condiția respectării structurii narative: introducere, cu detalii privind locul și timpul acțiunii, un cuprins care să conțină desfășurarea întâmplării și un final coerent.
