Banca Mondială avertizează: economia României încetinește dramatic. Previziunile de creștere, revizuite în scădere până în 2027

Economia României se confruntă cu o frână puternică, potrivit celui mai recent raport al Băncii Mondiale, intitulat „Locuri de muncă și prosperitate”. Instituția financiară internațională a revizuit în scădere estimările privind evoluția PIB-ului României pentru următorii trei ani, avertizând că ritmul de creștere va fi mult mai lent decât se anticipa anterior.

Citește și

Varza la butoi fără apă: rețetă tradițională pas cu pas

Conform noilor date, produsul intern brut al României va avansa în 2025 cu doar 0,4%, de peste trei ori mai puțin decât estimarea din iunie, care indica o creștere de 1,3%. Prognozele pentru 2026 și 2027 au fost, de asemenea, reduse: 1,3% și respectiv 1,9%, în ambele cazuri cu 0,6 puncte procentuale mai puțin decât previziunile anterioare.

Banca Mondială explică această încetinire printr-o combinație de factori: scăderea consumului intern, măsurile de austeritate adoptate de Guvernul României și presiunea fiscală ridicată asupra populației și mediului privat.

Consumul se prăbușește, economia pierde din avânt

Românii cumpără mai puțin, iar efectele se resimt în toate sectoarele economiei. Banca Mondială estimează că rata de creștere a consumului va coborî la doar 1,1% în 2025, comparativ cu o medie de 5% în perioada 2000–2024.

„Consolidarea fiscală apasă asupra cheltuielilor, iar inflaţia rămâne ridicată”, se arată în raport.

Datele statistice confirmă acest tablou sumbru:

• vânzările cu amănuntul au crescut cu doar 3,1% în primele șapte luni ale anului, față de aproape 9% în perioada similară din 2024;
• înmatriculările de autoturisme noi au scăzut cu 22% în prima jumătate a anului;
• investițiile private au fost amânate sau reduse din cauza incertitudinii economice și a costurilor de finanțare tot mai mari.

Cu alte cuvinte, populația cheltuie mai puțin, companiile vând mai puțin, iar economia își pierde dinamismul.

Raportul Băncii Mondiale reamintește că România a încheiat anul 2024 cu un deficit bugetar de peste 9% din PIB, unul dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeană.

Pentru a evita o criză financiară, Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan a introdus un pachet de consolidare fiscală care combină înghețarea salariilor și pensiilor în sectorul public cu o serie de majorări de taxe și impozite.

Banca Mondială apreciază că aceste măsuri ar putea reduce deficitul bugetar sub 6% din PIB până în 2026, dar avertizează că efectul secundar va fi o scădere a consumului intern și o presiune mai mare asupra mediului de afaceri.

„România trebuie să mențină echilibrul între disciplina fiscală și stimularea creșterii economice”, se arată în concluziile analizei.

Europa și Asia Centrală, într-un context dificil

Previziunile negative pentru România se înscriu într-o tendință mai largă observată în regiunea Europei și Asiei Centrale, unde PIB-ul agregat va crește în 2025 cu doar 2,4%, față de 3,7% în 2024.

Principalul motiv este încetinirea economiei ruse, dar și efectele persistente ale inflației și ale tensiunilor geopolitice asupra țărilor din jur. Totuși, dacă Rusia este exclusă din calcul, ritmul de creștere al regiunii rămâne relativ stabil, în jur de 3,3%.

Vicepreședintele Băncii Mondiale pentru Europa și Asia Centrală, Antonella Bassani, avertizează că statele din regiune trebuie să adopte reforme curajoase pentru a transforma rezistența economică de până acum într-o creștere sustenabilă.

„Economiile în curs de dezvoltare trebuie să stimuleze productivitatea, să creeze locuri de muncă adaptate schimbărilor demografice și să valorifice resursele naturale și capitalul uman. Consolidarea sectorului privat și investițiile în educație sunt esențiale”, a declarat Bassani.

Investițiile în infrastructură și educație, cheia relansării

Raportul Băncii Mondiale subliniază că investițiile în infrastructură, educație și digitalizare sunt esențiale pentru a relansa economia și a crește productivitatea.

Țările din regiune, inclusiv România, trebuie să-și concentreze eforturile asupra a trei direcții majore:

1. Modernizarea infrastructurii fizice – drumuri, energie, transporturi și rețele digitale;
2. Îmbunătățirea mediului de afaceri, prin reducerea birocrației și creșterea transparenței;
3. Dezvoltarea competențelor profesionale, adaptate noilor cerințe tehnologice.

Educația este considerată un pilon crucial al redresării. România, spun analiștii Băncii Mondiale, se confruntă cu un deficit de competențe și o rată mare de abandon școlar, ceea ce afectează capacitatea economiei de a inova și de a atrage investiții cu valoare adăugată ridicată.

Deși în ultimele două decenii țările din Europa și Asia Centrală au creat milioane de locuri de muncă — în special în servicii — productivitatea muncii a rămas modestă.

Raportul arată că ocuparea forței de muncă a crescut cu 12% în ultimii 15 ani, însă creșterea economică reală nu a ținut pasul, din cauza slabei valorificări a resurselor umane și a lipsei de investiții în tehnologie.

În plus, problemele demografice complică situația: populația activă a regiunii va scădea cu aproximativ 17 milioane de persoane până în 2050, în special în Europa Centrală, de Est și în Balcanii de Vest. În schimb, în Asia Centrală și Turcia, forța de muncă este în creștere, ceea ce pune presiune pe piețele locale și pe sistemele sociale.

România, între austeritate și nevoia de reforme

În ciuda perspectivelor sumbre, analiștii Băncii Mondiale susțin că România are potențialul de a depăși această perioadă dificilă, dacă reușește să implementeze reforme consistente.

Economistul-șef al Băncii Mondiale pentru Europa și Asia Centrală, Ivailo Izvorski, a subliniat că fiecare stat trebuie să-și valorifice propriile atuuri:

„Fiecare țară trebuie să-și adapteze strategia pentru a utiliza la maximum resursele de care dispune – talentul uman, infrastructura fizică, instituțională și resursele naturale. România are nevoie de o strategie coerentă care să combine investițiile publice eficiente cu atragerea de capital privat.”

În concluzie, mesajul Băncii Mondiale este clar: România se află într-o perioadă de stagnare economică ce poate fi depășită doar prin reforme structurale, investiții în oameni și infrastructură și o gestionare prudentă a finanțelor publice.

Fără aceste măsuri, avertizează raportul, economia românească riscă să rămână blocată într-un cerc vicios al austerității și creșterii lente, cu efecte directe asupra nivelului de trai și competitivității țării pe termen lung.