Loredana Ionescu
România se confruntă cu o dilemă energetică majoră: închiderea termocentralelor pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia, conform angajamentelor din PNRR, sau riscul de a rămâne fără curent în plină iarnă. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja Ivan, avertizează că scenariul unui „blackout” național nu este doar teoretic, ci o posibilitate reală dacă renunțarea la cărbune se face prea repede. Pe de altă parte, nerespectarea termenelor impuse de Bruxelles ar putea costa România aproximativ două miliarde de euro.
Riscul de blackout în sezonul rece
Complexul Energetic Oltenia este al doilea cel mai mare producător de energie electrică din țară și asigură stabilitatea sistemului prin producția bazată pe lignit. Închiderea bruscă a unităților pe cărbune ar putea crea dezechilibre majore în rețea.
„Dacă până la finalul acestui an vom închide centralele pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia, automat riscăm, într-o perioadă de iarnă în care nu avem nici producție de energie solară, nici eoliană, să ajungem în situația de a nu avea suficientă energie”, a declarat ministrul Energiei la Digi24.
„Există riscul ca în perioada de iarnă, când avem o cerere foarte mare de energie, într-o perioadă geroasă, cu furtuni de zăpadă, să nu avem producție deloc pe eolian sau solar și să ajungem în situație de blackout”.
Un blackout nu înseamnă simple pene de curent locale, ci o cădere masivă a rețelei naționale, greu de repornit, cu efecte directe asupra spitalelor, comunicațiilor, transportului și alimentării cu apă.
Angajamentele României prin PNRR
România are obligația, prin Planul Național de Redresare și Reziliență, să închidă termocentralele pe cărbune până la finalul anului 2025. Încălcarea acestui termen ar atrage sancțiuni financiare semnificative.
„Dacă România decide să păstreze centralele în funcțiune, riscăm o penalitate de aproximativ două miliarde de euro din partea Comisiei Europene”, a explicat ministrul.
Pentru a evita acest scenariu, Ministerul Energiei a comandat un studiu tehnic, elaborat de Transelectrica și de o companie internațională. Documentul, de peste 6.000 de pagini, a fost prezentat Comisiei Europene și a reușit să redeschidă negocierile.
„Studiul a adus evidențe tehnice clare, în care am arătat riscul pe care România îl are. Așa am reușit să-i conving să redeschidă discuția, discuție pe care timp de doi ani au refuzat să o poarte cu România”, a precizat ministrul.
Soluția: tranziție etapizată și investiții în nuclear
Experții în energie susțin că România trebuie să continue tranziția către surse curate, dar într-un ritm mai atent.
„Pe termen lung, este inevitabil să renunțăm la cărbune, însă tranziția trebuie făcută responsabil. În vârful de iarnă, când temperaturile scad mult sub zero și consumul ajunge la cote maxime, regenerabilele nu pot acoperi necesarul. Dacă nu avem stocare masivă de energie sau unități flexibile care să intre rapid în funcțiune, riscul de blackout este real”, a explicat specialistul.
Acesta atrage atenția că centralele nucleare și tehnologiile de stocare ar putea asigura stabilitatea sistemului, dar până atunci România nu își poate permite să închidă complet producția pe cărbune.
Impactul unui blackout
Un blackout ar avea consecințe dramatice. Reluarea alimentării cu energie nu se face prin simpla apăsare a unui buton, ci printr-un proces complex de reconectare a rețelei. Acesta poate dura de la câteva ore până la câteva zile, în funcție de amploarea avariei.
Efectele ar fi resimțite la toate nivelurile: spitale fără curent, blocarea transportului public, întreruperi în comunicații și probleme grave în aprovizionarea cu apă. De asemenea, economia ar suferi pierderi majore, iar populația ar fi pusă în fața unor situații critice.
România, între presiunea Bruxelles-ului și siguranța energetică
Discuția despre termocentralele pe cărbune rămâne una sensibilă. Pe de o parte, Comisia Europeană insistă pe respectarea calendarului de decarbonizare. Pe de altă parte, autoritățile române cer o tranziție etapizată, care să evite riscul unui colaps energetic.
Pentru moment, negocierile cu Bruxelles-ul continuă. Soluția finală ar putea fi o prelungire limitată a activității centralelor, în paralel cu accelerarea investițiilor în reactoare nucleare, în unități flexibile pe gaze și în stocarea energiei.
În fața iernii care se apropie, România se află astfel la intersecția dintre două riscuri: cel de blackout, cu efecte devastatoare pentru populație, și cel al sancțiunilor financiare uriașe din partea Uniunii Europene.
Sursa foto: Arhivă
