Nicolescu Daniela
Arhitectul Marian Moiceanu, rector al Universității de Arhitectură „Ion Mincu”, a explicat că blocul din Rahova, unde a avut loc explozia devastatoare de vineri dimineață, a fost ridicat după 1977, perioadă în care normele de proiectare s-au schimbat radical. Clădirile construite după marele cutremur au fost concepute să reziste nu doar la forțe gravitaționale, ci și la cutremure, vânt sau explozii.
Bloc ridicat după noile norme de rezistență
Potrivit arhitectului Marian Moiceanu, imobilul din Rahova ar fi fost proiectat după cutremurul din 1977, moment care a marcat o transformare profundă în concepția de rezistență a construcțiilor din România. Normele introduse atunci au preluat principii de proiectare inspirate din Japonia, luând pentru prima dată în calcul forțele inerțiale generate de seisme, vânt sau chiar explozii.
„Pare a fi un bloc proiectat după 1977, când s-a renunțat la principiile vechi bazate doar pe forțele gravitaționale. De atunci, proiectanții au început să țină cont și de concepte de rezistență la cutremur, pentru care se calculează inclusiv efectele forțelor inerțiale”, a declarat Moiceanu.
Rectorul explică faptul că, pentru o clădire de tipul P+8, cum este cea afectată de explozie, sistemul de rezistență a fost conceput conform standardelor valabile și astăzi. Totuși, amplasarea deflagrației a influențat gravitatea dezastrului: „Era un risc și mai mare dacă explozia s-ar fi produs la parter sau la etajele inferioare. Forța de șoc ar fi afectat întreaga structură de la bază.”
„Explozia, un eveniment extrem. Blocul nu era o bombă cu ceas”
Expertul subliniază că, în lipsa unui eveniment violent precum explozia de vineri, clădirea nu ar fi reprezentat un pericol iminent. „Dacă nu ar fi intervenit o explozie, aceeași construcție, chiar dacă s-a uzat în timp, ar fi continuat să reziste. Structura nu era compromisă doar din cauza vechimii”, a explicat Moiceanu.
El amintește că, după 1977, toate proiectele de acest tip au fost verificate de experți și supuse unor standarde riguroase de siguranță. Astfel, blocul nu ar fi fost vulnerabil în condiții normale, chiar dacă unele elemente arătau semne de îmbătrânire.
Deformațiile sunt normale, colapsul – un risc diferit
Profesorul Moiceanu a ținut să precizeze că niciun imobil nu este ferit de deformări structurale odată cu trecerea anilor, însă acestea nu trebuie confundate cu pericolul de prăbușire. „Fisuri și crăpături pot apărea oricând, dar una e să ai deformații și alta e să ai colaps. Distrugerea unor pereți neimportanți nu este gravă. Esențial este ca stâlpii, grinzile și planșeele să rămână în picioare”, a punctat rectorul.
El a amintit și lecția transmisă generațiilor de ingineri de profesorul Cișmigiu: „Nu ne ajunge tot aurul din lume să proiectăm o clădire care să nu se deformeze niciodată.”
Explozia s-a produs vineri, 17 octombrie, în jurul orei 09:00, la etajul cinci al unui bloc din cartierul Rahova. Deflagrația a distrus mai multe apartamente și a afectat grav imobilele din jur. Bilanțul provizoriu anunțat în aceeași zi indica trei persoane decedate și treisprezece răniți, unii în stare gravă. Ancheta autorităților continuă pentru a stabili cauzele exacte ale tragediei.
