Anamaria
Boreout, un termen pe care îl auzim tot mai des în legătură cu izolarea impusă de pandemia de coronavirus. Ce înseamnă de fapt boreout și cum ne afectează acest sindrom.
Până acum câteva luni, lumea modernă se lovea de un sindrom numit burnout, cu care tinerii, în specials se confruntau tot mai des. Psihologii trăgeau semnale de alarmă că oamenii lucrează peste măsură, devenind depresivi și epuizați. Iată că, acum, în izolare, burnout a devenit boreout. Ce înseamnă acest termen?
Ce înseamnă BOREOUT – sindromul născut în pandemie
I s-a dat pentru prima oară un nume, în 2007, în cartea „Diagnose Boreout” scrisă de Peter Werder și Philippe Rothlin. Acești doi consilieri în afaceri din Elveția au descoperit la mulți angajați ale companiilor un comportament specific. Oamenii erau apatici și plictisiți fără măsură, dar în lipsa unui motiv aparent.
Iată că, 13 ani mai târziu, sindromul boreout capătă o amploare uriașă la nivel mondial. Din cauza pandemiei cauzate de noul coronavirus, mare parte din populația globală e izolată în casă. Fie nu au mai putut lucra deloc, fie s-au mutat cu serviciul acasă, oamenii simt lipsa activităților obișnuite.
Majotiratea tânjesc după mersul la cumpărături, ieșitul cu prietenii sau plimbările în parc.
Psihoterapeutul Simona Nicolaescu a explicat, pentru DIGI24 cum se manifestă acest boreout:
„Reprezintă lipsa de provocare, de interes, oamenii se simt nefolosiți la capacitatea intelectuală. Avem multă activitate, dar foarte multă activitate monotonă – muncă, gătit, curățenie – nu mai există varietatea de care avem nevoie.
Sunt și oameni fericiți cu această monotonie, dar majoritatea nu sunt. Se fumează și se bea mai mult. Ajungem să mâncăm în exces. Boreout se poate manifesta cu o stimă de sine scăzută, nu ne mai simțim la fel de utili, este primul pas spre depresie”.
Specialistul explică și că există ieșire din această stare. Oamenii ar trebui să facă zilnic o activitate care le face plăcere, să facă planuri de viitor și să încerce noi provocări. De asemenea, izolarea poate aduce un context bun pentru a pune mintea la contribuție prin exerciții de logică, învățarea unei limbi străine sau a unui hobby nou.
Diferenţa dintre BOREOUT şi BURNOUT
„Cine nu este solicitat și stimulat permanent la serviciu, începe să se plictisească. Cine se plictisește constant, începe să-și piardă interesul față de meserie”, scriu autorii menționați mai sus, Werder și Rothlin.
Cei mai afectați de boreout sunt cei care lucrează de acasă. Lipsa interacțiunii cu echipa de la serviciu își face simțită prezența. De asemenea, încep să își pună la îndoială rezultatele, aptitudinile și calitățile. „Oare fac suficient? Oare am aceleași rezultate ca și la birou?”, sunt întrebările ce apar, în timp ce cheful de muncă propriu zis scade. Ceea ce este şi normal. Însă cei care trec prin boreout simt nevoia să ascundă senzaţia de plictiseală sub aparente eforturi profesionale. Se prefac, doar, că lucrează, nefiind eficienţi.
Acesta este fix opusul sindromului Burnout. Acesta apare în urma stresului şi suprasolicitării la locul de muncă. Oamenii care trag de ei pentru a avea cele mai bune rezultate, sfârşind prin a fi epuizaţi şi trăind un sentiment de gol interior. Există mai multe cauze, preponderând o proastă gestionare a timpului, lipsa unor tehnici de relaxare şi acumulare de stres.
Dar Boreout este complet diferit! Cei care trec prin acest sindrom nu se epuizează din cauza muncii efectiv, ci din cauza timpului petrecut la serviciu, pe care se simt obligaţi să îl umple cu ceva. Trimit emailuri inutile, rezolvă lucruri personale, amână sarcinile, simt că timpul nu trece deloc în cele 8 ore de program. Cu alte cuvinte, este vorba despre o permanentă insatisfacţie la locul de muncă. Starea de burnout reprezintă o continuă tensiune psihică și fizică, pacientul simţindu-se slăbit și nemotivat.
