Vanatoru Andreea
Ziua de 1 septembrie 2025 marchează o dată cu dublă semnificație pentru credincioșii ortodocși: pe de o parte este prima zi a anului bisericesc, iar pe de altă parte Biserica prăznuiește sfinți și evenimente cu importanță aparte pentru viața creștină.
Calendar ortodox 1 septembrie 2025. Începutul anului bisericesc
Spre deosebire de anul civil, care începe la 1 ianuarie, anul bisericesc ortodox începe la 1 septembrie. Această tradiție își are originea în vechiul calendar iudaic și în rânduiala Bisericii din primele secole. Data simbolizează sfârșitul verii și începutul unui nou ciclu al naturii, fiind asociată cu roadele pământului și cu mulțumirea adusă lui Dumnezeu pentru binefacerile primite.
În toate bisericile ortodoxe, la 1 septembrie se oficiază slujbe speciale de Te Deum, prin care se cere binecuvântarea lui Dumnezeu asupra noului an bisericesc, pentru sănătatea oamenilor, rodnicia pământului și pace în lume.
Sfinții prăznuiți la 1 septembrie
Pe lângă începutul noului an liturgic, Calendarul ortodox al zilei de 1 septembrie menționează și sărbătoarea:
- Sfântul Simeon Stâlpnicul – unul dintre marii asceți ai secolului al V-lea, cunoscut pentru viața sa de nevoință petrecută pe un stâlp, în rugăciune și post necontenit. El este considerat un exemplu de credință neclintită și răbdare duhovnicească.
- Sfânta Marta, mama Sfântului Simeon, cinstită pentru evlavia și sprijinul ei în formarea duhovnicească a fiului său.
Cine a fost Sfântul Simeon Stâlpnicul
Sfântul Simeon Stâlpnicul este una dintre cele mai neobișnuite și impresionante figuri ale creștinismului timpuriu. Trăitor în secolul al V-lea, el a devenit cunoscut în întreaga lume pentru forma extremă de asceză pe care a practicat-o: viața petrecută pe un stâlp, în rugăciune neîncetată.
Sfântul Simeon s-a născut în jurul anului 390, într-un sat din Siria. Încă din copilărie a arătat o sete puternică pentru viața duhovnicească, iar la 13 ani a intrat într-o mănăstire. Aici, prin post aspru și rugăciune, a atras atenția fraților, dar și a superiorilor săi, care uneori priveau cu teamă la asprimea nevoințelor lui.
Dornic să se retragă departe de lume, Simeon a căutat o formă radicală de apropiere de Dumnezeu. În jurul anului 423, a ales să trăiască pe o coloană de piatră (stâlp), în apropiere de Alep. La început, stâlpul avea doar câțiva metri, dar, în timp, a fost înălțat până la peste 15 metri.
De pe acest stâlp, Simeon a trăit mai bine de 35 de ani, dedicându-se în întregime rugăciunii și predicării. El primea vizitatori, răspundea la întrebările celor care veneau să-i ceară sfat și binecuvânta mulțimile adunate la poalele stâlpului.
Moartea și cinstirea sa
Sfântul Simeon Stâlpnicul a trecut la Domnul în anul 459, fiind găsit în poziție de rugăciune, pe stâlpul său. Vestea morții lui s-a răspândit rapid, iar mii de oameni au venit să-i aducă un ultim omagiu. Astăzi, Biserica Ortodoxă îl prăznuiește pe 1 septembrie, la începutul noului an bisericesc. El rămâne un simbol al răbdării, al credinței neclintite și al dorinței de a fi cât mai aproape de Dumnezeu.
Cine a fost Sfânta Marta, mama Sfântului Simeon
Sfânta Marta este cunoscută în tradiția ortodoxă ca mama Sfântului Simeon Stâlpnicul, cel care a ales o viață de asceză extremă pe stâlp, în rugăciune și izolare. Deși viața ei este mai puțin documentată decât cea a fiului său, Biserica o cinstește pentru evlavia, înțelepciunea și credința sa profundă, care l-au sprijinit pe Simeon în drumul său spiritual.
Sfânta Marta a trăit în Siria, într-o perioadă în care viața creștină era marcată de nevoință și de adâncă evlavie. Ea și-a crescut fiul în spirit religios, cultivând în el dragostea pentru rugăciune, respectul pentru tradițiile sfinte și dorința de a se apropia cât mai mult de Dumnezeu. Marta este considerată un model de mamă credincioasă, care își îndrumă copilul nu doar prin sfaturi, ci prin exemplul propriei vieți trăite în ascultare și virtute.
Rolul său în viața Sfântului Simeon
În copilăria și adolescența lui Simeon, Sfânta Marta a fost sprijinul lui constant, încurajându-l să urmeze chemarea duhovnicească, chiar și atunci când acesta a ales să se retragă de lume și să trăiască pe stâlp. Prin răbdarea și grija ei, Marta a contribuit la formarea caracterului sfântului, oferindu-i un fundament spiritual solid care i-a permis să ducă o viață de asceză extremă și să devină un exemplu pentru întreaga lume creștină.
Sfânta Marta este prăznuită în calendarul ortodox pe 1 septembrie, alături de fiul său, marcând începutul anului bisericesc. Ea simbolizează credința, răbdarea și rolul esențial al părinților în educația spirituală a copiilor. De-a lungul secolelor, credincioșii o cinstesc pentru devotamentul său și pentru sprijinul necondiționat acordat fiului său, unul dintre cei mai remarcabili asceți ai creștinismului.
Semnificații spirituale
Această zi le amintește credincioșilor de nevoia unui nou început, de împrospătarea vieții sufletești și de hotărârea de a continua drumul credinței cu mai multă râvnă. Totodată, este un prilej de rugăciune pentru ca anul ce urmează să fie unul roditor, cu pace și sănătate.
Tradiții și obiceiuri
În multe zone din România, începutul anului bisericesc era legat de obiceiuri populare ce marcau începutul toamnei: oamenii aduceau la biserică primele roade din grădină, cereau binecuvântare pentru gospodării și pentru muncile agricole care urmau.
