Mirela Loșniță
Pe 19 iulie 2025, creștinii ortodocși cinstesc o sărbătoare de o profunzime aparte. Cu doar o zi înainte de prăznuirea Sfântului Ilie, ziua de sâmbătă este dedicată Sfintei Cuvioase Macrina, o figură emblematică a credinței, cunoscută drept ocrotitoarea femeilor evlavioase și a copiilor bolnavi. Biserica recomandă rugăciuni speciale pentru sănătatea celor mici, dar și pentru pacea și echilibrul în familie.
Sfânta Macrina, sora cea mare a Sfinților Vasile cel Mare și Grigorie de Nissa, este pomenită anual în această zi. Ea s-a născut într-o familie numeroasă și aleasă, având zece frați, toți crescuți în credință și învățătură duhovnicească de părinții lor, Emilia și Vasile.
Calendar ortodox 19 iulie 2025
Logodită cu un tânăr de neam bun, cunoscut pentru înțelepciunea și vrednicia sa, Sfânta Macrina a ales să nu se mai căsătorească după moartea prematură a logodnicului ei. A considerat această logodnă drept o cununie desăvârșită și a decis să își închine viața lui Dumnezeu.
Rămasă în casa părintească, Macrina s-a dedicat complet familiei. A avut grijă de frații ei, de părinți și de gospodăria însemnată a familiei. În această atmosferă de credință și echilibru, l-a îndrumat și pe fratele său, Sfântul Vasile cel Mare, către viața duhovnicească.
În „Viețile Sfinților” se menționează cum Macrina a fost cea care l-a desprins pe Vasile de la fastul vieții lumești și l-a călăuzit către filosofia divină și viața de nevoință:
„Minunata Macrina l-a luat pe Vasile cu dânsa și, în scurt timp, l-a adus la scopul adevăratei filosofii și pustnicii… cuvioasa l-a făcut pe el să se despartă de strălucirea lumească, să defaime laudele înțelepciunii și ale învățăturii din afară și să vină în viața aceasta cea desăvârșită”.
După moartea mamei sale, Emilia, Macrina a rămas în casa părintească și a trăit aproape ca o monahie. Cu timpul, a întemeiat o obște de călugărițe pe una dintre proprietățile familiei, aflată în Pont. Aici a trăit în smerenie, rugăciune și sărăcie împreună cu celelalte femei care au ales viața duhovnicească.
Sfârșitul vieții sale a fost la fel de smerit ca întreaga ei existență. A murit pe un pat simplu de scânduri, acoperită cu mantia episcopală a fratelui său, Sfântul Grigorie. A fost plânsă de întreaga obște și cinstită ca o sfântă încă din timpul vieții.
Tot pe 19 iulie: aflarea moaștelor Sfântului Serafim de Sarov
Această zi de sâmbătă este importantă și pentru pomenirea unui alt sfânt iubit în toată lumea ortodoxă: Sfântul Cuvios Serafim de Sarov. Originar din Rusia, acesta este considerat unul dintre cei mai mari duhovnici și asceți ai Bisericii Ortodoxe.
Născut la 19 iulie 1745, Serafim a intrat în Mănăstirea Sarov la doar 17 ani, unde s-a remarcat rapid prin ascultare și curăție sufletească. După opt ani de viețuire în obște, a fost tuns în monahism, primind numele Serafim – adică „arzător” sau „înfocat”.
În căutarea desăvârșirii spirituale, s-a retras într-o colibă din pădure unde a dus o viață de post, rugăciune și izolare. Într-o perioadă de intensă luptă lăuntrică, a decis să urmeze calea stâlpnicilor – și timp de o mie de zile și o mie de nopți s-a rugat neîncetat pe o stâncă, în picioare sau îngenuncheat, rostind: „Dumnezeule, fii milostiv mie, păcătosului”.
Această nevoință i-a adus eliberarea de lupta cu gândurile și o pace interioară profundă.
Sfântul Serafim, lumină vie pentru poporul rus
După ani de asceză, Sfântul Serafim s-a întors între oameni ca un vas al harului dumnezeiesc. Avea o blândețe neobișnuită, care înmuia până și cele mai împietrite inimi.
„Ușa chiliei sale era deschisă oricui, până târziu în noapte. Își saluta vizitatorii cu veselie, zicându-le: ‘Bucuria mea, Hristos a înviat!’”, spun sursele bisericești.
Mii de oameni îl căutau, iar o simplă discuție cu el devenea pentru mulți o întâlnire cu Dumnezeu. Se spune că umilința și blândețea lui îi smereau pe cei mai mândri, iar rugăciunile sale aduceau vindecare sufletească și trupească.
După 47 de ani de viață monahală, în care a trecut prin toate etapele duhovnicești – de la viețuire în obște la sihăstrie, stâlpnicie și zăvorâre – Sfântul Serafim a devenit un adevărat „apostol” al poporului rus.
Ce rugăciune se citește pentru copiii bolnavi în această zi
Ziua de 19 iulie este una în care mulți credincioși aleg să se roage Sfintei Macrina pentru copiii lor, în special cei bolnavi sau slăbiți în trup. Rugăciunea către Sfânta Cuvioasă este considerată făcătoare de minuni, fiind rostită cu credință pentru însănătoșire grabnică.
„O, Sfântă Macrina, luminătoare a fecioarelor și maică duhovnicească a celor ce aleargă cu credință la tine, nu ne uita pe noi, păcătoșii, care te rugăm din toată inima. Adu înaintea Domnului rugăciunea noastră pentru pruncii bolnavi, pentru mamele întristate și pentru toți cei ce au trebuință de ajutor grabnic. Fii mângâiere celor deznădăjduiți și ocrotitoare celor prigoniți. Amin.”
Zi de rugăciune și pregătire pentru sărbătoarea Sfântului Ilie
Fiind ajunul sărbătorii Sfântului Prooroc Ilie Tesviteanul, ziua de 19 iulie este și un prilej de pregătire duhovnicească pentru marea prăznuire de duminică.
Biserica recomandă creștinilor să dedice această zi rugăciunii, milosteniei și împăcării cu aproapele. Mulți aleg să țină post, chiar dacă nu este rânduit canonic, ca semn de evlavie și pregătire pentru cinstirea unuia dintre cei mai puternici sfinți ai credinței ortodoxe.
În mod tradițional, femeile aprind o lumânare la icoana Maicii Domnului și se roagă pentru sănătatea familiei și pentru copiii aflați în suferință, în vreme ce bărbații aleg să se abțină de la muncile grele sau să facă o faptă bună în numele celor plecați din viață.
Ziua de 19 iulie devine, astfel, o zi de reculegere, rugăciune și apropiere de sfinți, în pragul marii sărbători a Sfântului Ilie.
