Vanatoru Andreea
Ziua de 20 iulie ocupă un loc aparte în calendarul ortodox, fiind dedicată Sfântului Proroc Ilie Tesviteanul, unul dintre cei mai mari proroci ai Vechiului Testament și unul dintre cei mai cinstiți sfinți ai creștinătății. Sărbătoarea este marcată cu cruce roșie, ceea ce înseamnă că are o importanță deosebită pentru credincioși. Tot în această zi sunt celebrate Ziua Aviației Române și a Forțelor Aeriene, deoarece Sfântul Ilie este considerat ocrotitorul spiritual al aviatorilor.
În numeroase zone ale țării, ziua este însoțită de tradiții și obiceiuri păstrate din generație în generație. Credincioșii participă la slujbele religioase, aprind lumânări pentru cei trecuți la cele veșnice și respectă o serie de datini despre care se spune că aduc protecție, sănătate și belșug.
Calendar ortodox 20 iulie 2026. Cine a fost Sfântul Ilie Tesviteanul
Potrivit tradiției creștine, Sfântul Ilie s-a născut în ținutul Galaad, în apropierea cetății Tesvi, motiv pentru care este numit Tesviteanul. Viața sa s-a desfășurat în perioada regelui Ahab, conducător al Regatului Israel, într-o vreme în care poporul se îndepărtase de credința în Dumnezeu și ajunsese să se închine idolilor.
Regele Ahab, influențat de soția sa Isabela, a încurajat cultul zeului Baal, iar Sfântul Ilie s-a ridicat împotriva acestei rătăciri. El a chemat poporul la credința adevărată și s-a rugat ca Dumnezeu să arate puterea Sa.
Tradiția spune că, drept pedeapsă pentru idolatrie, asupra ținutului s-a abătut o secetă cumplită care a durat trei ani și jumătate. După ce oamenii și-au recunoscut greșelile și s-au întors către Dumnezeu, Sfântul Ilie s-a rugat din nou, iar cerurile s-au deschis, aducând ploaia care a salvat recoltele și a pus capăt foametei.
Un alt moment impresionant din viața prorocului este ridicarea sa la cer într-un car de foc tras de cai înaripați, fără a trece prin moarte, motiv pentru care este considerat unul dintre cei mai mari sfinți ai creștinătății.
Sfântul Ilie, aducătorul ploilor și protectorul recoltelor
În credința populară, Sfântul Ilie este văzut drept stăpânul tunetelor, al fulgerelor și al ploilor. Se spune că Dumnezeu i-a dat puterea de a deschide și închide cerurile, iar atunci când oamenii aud tunete sau văd fulgere, prorocul străbate cerul într-un car de foc și luptă împotriva duhurilor rele.
Numeroase legende populare afirmă că zgomotul tunetelor este produs de roțile carului său, iar fulgerele reprezintă armele cu care lovește demonii ascunși pe pământ. Din acest motiv, Sfântul Ilie este invocat de agricultori pentru protejarea culturilor și pentru ploi la vreme de secetă.
Ce tradiții se respectă pe 20 iulie
Sărbătoarea este însoțită de numeroase obiceiuri populare. În multe gospodării se evită orice muncă grea, deoarece se spune că cine lucrează în această zi riscă să atragă furtuni, grindină sau pagube asupra casei și recoltelor.
În unele regiuni montane are loc și tradiționalul Târg de Fete de pe Muntele Găina, unul dintre cele mai vechi evenimente folclorice din România, unde sunt promovate tradițiile și portul popular.
Tot în această zi își sărbătoresc onomastica persoanele care poartă numele Ilie, Ilinca, Lia, Ilia, Elias, Eliana, Iuliana și alte derivate.
Ce se dă de pomană de Sfântul Ilie
Una dintre cele mai respectate tradiții este pomenirea celor adormiți. Credincioșii merg la biserică cu daruri care sunt binecuvântate și apoi împărțite în memoria rudelor trecute la cele veșnice.
Printre alimentele oferite de pomană se numără:
- mere și alte fructe de sezon;
- nuci;
- faguri sau borcane cu miere;
- colaci și pâine;
- apă;
- flori de câmp.
În multe sate există obiceiul ca primele mere și primele nuci ale anului să fie consumate abia după ce au fost sfințite și împărțite de pomană. Se spune că acest gest aduce belșug în gospodărie și protejează livezile de grindină.
Busuiocul și ramurile de salcie, simboluri ale protecției
În numeroase zone ale țării, femeile culeg în dimineața sărbătorii busuioc, pe care îl duc la biserică pentru a fi sfințit. Planta este apoi păstrată în casă sau așezată la icoane, fiind considerată un simbol al ocrotirii și al binecuvântării.
O altă tradiție spune că este bine ca oamenii să poarte asupra lor o ramură de salcie sfințită, despre care se crede că îi ferește de necazuri, boli și fenomene meteo violente. În unele gospodării, ramurile sunt așezate la porți, în grădini sau lângă animale, ca semn de protecție.
Credințe populare legate de Sfântul Ilie
În folclorul românesc circulă numeroase credințe despre această zi. Se spune că Sfântul Ilie cutreieră cerul în carul său de foc și urmărește duhurile rele, iar acolo unde lovește cu fulgerul, răul este alungat.
De asemenea, tradiția populară recomandă ca până la această sărbătoare să nu fie consumate merele din noua recoltă. După data de 20 iulie, acestea sunt binecuvântate și pot fi împărțite celor nevoiași sau rudelor, gest considerat aducător de sănătate și spor.
Sfântul Ilie rămâne una dintre cele mai importante sărbători ale verii în calendarul ortodox, îmbinând credința creștină cu numeroase tradiții populare care s-au păstrat de-a lungul timpului. Pentru mulți români, ziua de 20 iulie este un prilej de rugăciune, de pomenire a celor dragi și de respectare a unor obiceiuri despre care se spune că aduc liniște, protecție și belșug în familie.
