Mirela Loșniță
Noile incidente violente petrecute în școlile din România determină autoritățile să pregătească primele măsuri pentru creșterea siguranței elevilor și profesorilor. Noul ministru al Educației, Sorin Costreie, vrea mai mulți paznici și consilieri în unitățile de învățământ. Oficialul vorbește inclusiv despre modificarea legislației, astfel încât agresiunile împotriva profesorilor să fie sancționate mai sever.
Sorin Costreie a anunțat că va solicita suplimentarea numărului de paznici din școlile românești cu 1.000 de posturi. Măsura vine după incidentele grave petrecute în ultimele zile la Bistrița și Pitești.
Ministrul consideră că școala nu poate funcționa normal atunci când elevii sau profesorii se tem pentru propria siguranță.
În paralel, oficialul vrea creșterea numărului consilierilor școlari, astfel încât problemele copiilor să poată fi identificate înainte să degenereze în violență.
1.000 de paznici în plus pentru școlile din România
Prima măsură concretă anunțată de noul ministru al Educației privește paza unităților de învățământ.
Sorin Costreie urmează să solicite suplimentarea numărului de posturi cu 1.000 la nivel național.
Noile posturi nu ar urma să fie distribuite în mod egal.
Prioritate ar trebui să aibă unitățile de învățământ în care există probleme sau riscuri mai mari de securitate.
Ministrul a recunoscut că numărul nu este foarte mare raportat la întreaga rețea școlară din România.
Consideră însă că oamenii trebuie trimiși în punctele în care nevoia este cea mai mare.
Anunțul vine după două incidente violente produse la interval de numai câteva zile.
Primul caz a avut loc la Bistrița.
Ulterior, un nou incident grav s-a produs la Colegiul „Armand Călinescu” din Pitești, unde un elev de 15 ani și-a rănit un coleg cu un obiect tăietor și a agresat un alt elev.
Evenimentele au readus în discuție o problemă veche: cât de sigure sunt, în realitate, școlile din România?
Pentru ministrul Educației, răspunsul trebuie să vină rapid.
„Ce vreau eu: să avem şcoli sigure. Sigur nu se poate peste noapte, mai ales că şcolile noastre acum sunt cam singure, sunt lăsate oarecum de izbelişte. Profesorii şi elevii trebuie să se simtă protejaţi. Nu poţi să faci educaţie, să înveţi ceva, să ai bucuria cunoaşterii în astfel de contexte în care îţi e frică că cineva bagă un cuţit în tine”, a declarat Sorin Costreie.
Cererea pentru cele 1.000 de posturi ar urma să fie pusă pe masă în contextul discuțiilor guvernamentale privind rectificarea bugetară.
Pedepse mai dure pentru cei care atacă profesorii
Paza școlilor nu este singura modificare luată în calcul.
Sorin Costreie vrea și schimbarea legislației pentru o protecție mai puternică a profesorilor.
Modelul invocat de ministru este cel aplicat personalului medical.
Oficialul consideră că agresarea unui profesor aflat în exercitarea atribuțiilor trebuie tratată cu o severitate mai mare.
„Să schimbăm şi legea penală, urmând exemplul personalului medical, adică mai nou dacă ai acte de violenţă împotriva unui personal medical, doctor, asistent, care îşi exercită funcţia, este context agravant şi pedeapsa este dublă. Acelaşi lucru vrem să-l facem şi pentru profesori. Profesorul nu este cu nimic mai prejos decât doctorul. E doctorul sufletul nostru şi trebuie să-l protejăm”, a declarat ministrul Educației.
O eventuală modificare ar trebui însă transpusă în legislație înainte să producă efecte.
Prin urmare, în acest moment vorbim despre o intenție anunțată de ministru, nu despre o regulă deja aplicabilă.
Mesajul politic este însă clar.
Noul ministru dorește o protecție juridică mai puternică pentru cadrele didactice.
Profesorii se confruntă uneori cu agresiuni verbale, amenințări și incidente fizice.
Problema nu este nouă.
Cazurile recente au amplificat însă presiunea asupra autorităților pentru găsirea unor soluții.
Pentru Costreie, profesorul trebuie să știe că statul îl protejează atunci când se află la catedră.
Mai mulți consilieri pentru elevii care au probleme
A doua direcție importantă anunțată de ministru privește consilierea psihologică.
Paza poate interveni în momentul în care există un pericol.
Consilierii ar trebui să ajute însă la identificarea problemelor înainte să se ajungă la agresiune.
Sorin Costreie consideră că România are nevoie de mai mulți astfel de specialiști în școli.
„A doua ar fi consilierea psihologică. Trebuie să mărim – vorbim de mulţi ani. Avem nevoie de aceşti consilieri pentru că ei sunt acei colegi ai noştri care îi văd şi îi simt mai bine pe copii.”
Ministrul vede o legătură între cele două incidente care au determinat reacția autorităților.
În ambele situații este vorba despre violență între elevi.
În spatele acesteia pot exista conflicte, frustrări, umilințe sau episoade de bullying.
„Punctul comun dintre cazul de la Bistriţa şi cel de la Piteşti este violenţa şi dorinţa unui elev de a-i face rău altui elev, colegului. Vorbim despre bullying, frustrare, nişte vorbe, de făcut mişto, aici ne pricepem foarte bine în cultura noastră”, a spus ministrul.
Tocmai de aceea, simpla instalare a unui paznic la intrarea în școală nu poate rezolva întreaga problemă.
Conflictele dintre copii trebuie observate și gestionate înainte să escaladeze.
Un elev care este agresat, marginalizat sau umilit trebuie să aibă cui să ceară ajutor.
În același timp, un copil care prezintă un comportament agresiv trebuie identificat și sprijinit înainte ca situația să ajungă la violență fizică.
Violența din școli nu poate fi rezolvată doar de profesori
Noul ministru al Educației atrage atenția că responsabilitatea nu trebuie transferată exclusiv asupra școlii.
Profesorii petrec multe ore alături de elevi, dar nu pot rezolva singuri toate problemele sociale, familiale și emoționale care ajung în sala de clasă.
„Este o problemă a noastră, a societăţii, a comunităţii”, a afirmat Sorin Costreie.
Mesajul vine într-un moment în care siguranța din școli a devenit una dintre primele teme ale noului Guvern.
Premierul Luca Niculescu a discutat problema chiar în prima zi a noului Executiv.
La preluarea mandatului de la Ministerul Educației, șeful Guvernului a precizat că securitatea în unitățile de învățământ a fost primul subiect abordat după incidentul de la Bistrița.
„Securitatea în școli, acesta a fost primul subiect pe care l-am abordat după tragedia care s-a întâmplat la Bistrița. Nu există scuze pentru violență”, a declarat premierul.
Astfel, problema ajunge direct pe agenda noului Cabinet.
Primele soluții anunțate vizează trei paliere.
Primul este securitatea fizică, prin suplimentarea personalului de pază.
Al doilea este prevenția, prin consiliere psihologică.
Al treilea este protecția juridică a cadrelor didactice.
Aplicarea acestor măsuri va depinde însă de bani, legislație și capacitatea autorităților de a găsi personal.
Guvernul pregătește primele măsuri după incidentele din Bistrița și Pitești
Cele două incidente petrecute într-un interval atât de scurt au provocat îngrijorare în rândul părinților și profesorilor.
Întrebarea nu mai este doar cum trebuie pedepsit un elev după producerea unei agresiuni.
Autoritățile trebuie să stabilească și cum poate fi prevenit un asemenea episod.
Cele 1.000 de posturi suplimentare de paznici reprezintă prima măsură concretă anunțată.
Ministrul spune că acestea ar trebui să ajungă în „locuri cheie”, acolo unde riscurile sunt mai mari.
Consilierea psihologică reprezintă celălalt element al planului.
Un consilier poate observa schimbări de comportament, poate discuta cu elevii implicați în conflicte și poate colabora cu profesorii și familiile.
Rămâne însă problema numărului specialiștilor disponibili și a modului în care vor fi repartizați.
În paralel, Ministerul Educației vrea să pună pe masă și protecția suplimentară a profesorilor prin lege.
Sorin Costreie transmite că un cadru didactic agresat în timp ce își exercită profesia trebuie să beneficieze de o protecție comparabilă cu cea oferită personalului medical.
Toate aceste propuneri apar la numai câteva zile după instalarea Guvernului condus de Luca Niculescu.
Siguranța din școli devine astfel una dintre primele probleme majore pe care noul Executiv trebuie să le gestioneze.
Iar mesajul transmis de ministrul Educației este că soluția nu poate veni dintr-o singură direcție.
Paza poate reduce anumite riscuri.
Consilierii pot ajuta la prevenție.
Pedepsele mai dure pot proteja profesorii.
Dar violența dintre copii, bullyingul și conflictele care ajung să degenereze rămân probleme care implică școala, familia și întreaga comunitate.
