Cristina Cohuț
Calendar ortodox 23 iunie 2025: Sărbătoare cu totul specială pentru credincioșii ortodocși. Este momentul cinstirii Sfintei Mucenițe Agripina, o sfântă cu puteri de vindecare și mijlocire pentru iertarea păcatelor grele. Este și ziua în care începe pelerinajul pentru Sânziene, o sărbătoare a luminii și a credinței, dar și a tradițiilor populare profunde.
Cine a fost Sfânta Muceniță Agripina și de ce este cinstită pe 23 iunie
Pe 23 iunie 2025, Biserica Ortodoxă o prăznuiește pe Sfânta Muceniță Agripina, o tânără creștină care a trăit la Roma, în timpul împăratului Valerian, cunoscut pentru persecuțiile împotriva celor care își mărturiseau credința în Hristos.
Sfânta Agripina a fost cunoscută pentru viața ei curată și credința neclintită. A refuzat să renunțe la creștinism și, pentru asta, a fost supusă la chinuri groaznice. Potrivit scrierilor din „Viețile Sfinților”, ea a fost bătută cu toiege, i-au fost sfărâmate oasele, a fost dezbrăcată de haine și întinsă cu legături, dar un înger al Domnului a venit și a dezlegat-o, relatează romaniatv.net.
După moartea sa, trupul i-a fost luat de trei prietene apropiate, Vasa, Paula și Agatonica, care l-au dus în Sicilia. Acolo, trupul Sfintei a fost așezat cu cinste, iar deasupra lui s-a ridicat o biserică.
Se spune că, de îndată ce pământul Siciliei a primit moaștele Sfintei Agripina, insula a fost salvată de o invazie a agarenilor, iar la mormântul ei au avut loc numeroase minuni. Credincioșii spun că rugăciunile către Sfânta Agripina nu rămân fără răspuns, iar multe boli și suferințe sufletești au fost vindecate în biserica ce îi poartă numele.
Alți sfinți pomeniți în aceeași zi
Pe lângă Sfânta Agripina, calendarul ortodox din 23 iunie îi mai pomenește pe Sfântul Sfințit Mucenic Aristocle preotul, Sfântul Diacon Dimitrian și Sfântul Atanasie anagnostul.
Toți acești sfinți au fost uciși pentru credința lor în Hristos. Aristocle a fost preot în orașul cipriot Tamasa, iar împreună cu Dimitrian și Atanasie a fost supus la persecuții în timpul împăratului Maximian. Refuzând să se lepede de Hristos, au fost executați, devenind astfel mucenici ai credinței creștine.
Este o zi în care curajul celor care au suferit pentru Hristos este amintit și cinstit în rugăciune. Pentru credincioși, această zi este și un prilej de curățare sufletească, prin exemplul oferit de sfinții martiri.
Zi de pregătire pentru sărbătoarea Sânzienelor
Ziua de 23 iunie este și una de pregătire spirituală și fizică pentru sărbătoarea din 24 iunie – Sânzienele, cunoscută și ca Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul.
În tradiția populară, această zi este dedicată curățeniei în cimitire, unde oamenii merg să deretice mormintele, să aprindă lumânări și să pună flori. Este o zi în care se face pomană pentru cei adormiți, iar gesturile de bunătate sunt considerate binecuvântate.
Pe 23 iunie, în multe locuri din țară, încep pelerinajele religioase. La Suceava, de exemplu, începând din această zi, moaștele Sfântului Ioan cel Nou sunt scoase în procesiune, urmând ca pe 24 iunie să fie prăznuit hramul mănăstirii care-i poartă numele.
Cine a fost Sfântul Ioan Botezătorul, sărbătorit pe 24 iunie
A doua zi, 24 iunie, Biserica Ortodoxă prăznuiește Nașterea Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, una dintre cele mai importante sărbători ale anului. Este o zi de mare însemnătate, pentru că este una dintre puținele sărbători care marchează nașterea unui sfânt, nu adormirea acestuia.
Sfântul Ioan este cunoscut ca Înaintemergătorul Domnului, cel care a pregătit calea pentru venirea Mântuitorului. Părinții săi, Zaharia și Elisabeta, erau în vârstă și nu aveau copii. După multe rugăciuni, Arhanghelul Gavriil i-a vestit lui Zaharia, în timp ce acesta slujea la templu, că va avea un fiu. Zaharia nu a crezut, și pentru aceasta a fost pedepsit cu muțenie până la nașterea copilului.
Nașterea lui Ioan Botezătorul a fost una minunată, iar viața lui a fost dedicată propovăduirii pocăinței. El a fost cel care l-a botezat pe Iisus Hristos în Iordan, unind astfel Vechiul Testament cu Noul.
Biserica îl pomenește pe Sfântul Ioan Botezătorul în șase zile de sărbătoare, dar 24 iunie este una dintre cele mai mari prăznuiri, cunoscută și în tradiția populară drept Sânzienele.
Tradiții și obiceiuri de Sânziene
Sărbătoarea de Sânziene este una cu puternice rădăcini în cultura populară românească. Se sărbătorește în noaptea dintre 23 și 24 iunie și este considerată o noapte magică, în care cerul se deschide, iar lumea celor vii comunică cu lumea celor morți.
În multe zone ale țării, această noapte este numită și noaptea focurilor de vară. Se aprind focuri pe dealuri, se fac rugăciuni și se respectă tradiții păstrate din moși-strămoși.
Una dintre cele mai cunoscute practici este împletirea cununilor din flori de Sânziană, care sunt purtate de fete în timpul dansului Drăgaicei și apoi sunt puse pe ușile caselor sau pe crucile mormintelor.
Aceste cununi sunt considerate ocrotitoare ale casei și familiei, apărând de grindină, trăsnete, boli și alte nenorociri. În plus, sunt folosite și la ghicirea viitorului: dacă rămân agățate de hornul casei, anul va fi bun; dacă nu, se spune că urmează o perioadă dificilă.
Sânzienele în credința populară și mitologie
În tradiția populară, Sânzienele nu sunt doar flori. Ele sunt considerate și făpturi mitice, ființe de lumină, zâne bune care protejează recolta, iubirea și sănătatea oamenilor.
Se spune că aceste zâne apar doar o dată pe an, în această noapte, și dansează prin păduri sau poieni, lăsând în urmă parfum de flori și praf de aur.
Cine reușește să le vadă – deși se spune că sunt invizibile pentru ochiul necredincios – se poate bucura de dragoste adevărată, noroc în viață și vindecare de boli.
Tot în credința populară, floarea de Sânziană este folosită în numeroase leacuri. Roua căzută pe aceste flori în noaptea de Sânziene este considerată leac sigur pentru boli de piele și de ochi. Fetele care dorm cu flori de Sânziene sub pernă își vor visa ursitul, iar femeile care se leagă cu flori în jurul mijlocului scapă de durerile de spate la seceriș.
Procesiunea de la Suceava și Sfântul Ioan cel Nou
Tot pe 24 iunie este și hramul Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava, o sărbătoare deosebit de importantă pentru credincioșii din Moldova. Începând cu 23 iunie, moaștele sfântului sunt scoase din biserică și așezate în curtea mănăstirii, unde mii de pelerini vin să se închine și să se roage.
Sfântul Ioan cel Nou a fost un tânăr negustor din Trapezunt, care a murit martirizat în Cetatea Albă în 1330, pentru că a refuzat să renunțe la credința creștină. Trupul său a fost adus la Suceava de domnitorul Alexandru cel Bun în 1402, iar de atunci moaștele sale au devenit un simbol al credinței și al protecției Moldovei.
Ce trebuie să facă credincioșii în această zi
Pe 23 iunie, este bine ca fiecare credincios să își facă timp pentru rugăciune către Sfânta Agripina, cerând iertare de păcate și vindecare. Se pot aprinde lumânări pentru sufletul celor dragi plecați din această lume, iar acolo unde este posibil, se pot face gesturi de milostenie, precum oferirea de pomană.
În ajunul Sânzienelor, este momentul ideal pentru curățarea sufletească și trupească. Așa cum se deretică mormintele, se spune că și sufletul are nevoie de curățenie, iar rugăciunea este cel mai bun mijloc de a obține liniște și binecuvântare.
Sărbătoarea de pe 23 iunie este, așadar, mai mult decât o simplă pomenire a unei sfinte. Este o zi care deschide porțile unei perioade speciale – una a speranței, a vindecării și a renașterii spirituale. Este ziua în care credința, tradiția și natura se întâlnesc în cel mai frumos mod.
