Vanatoru Andreea
Ziua de 24 decembrie 2025 ocupă un loc aparte în calendarul ortodox, fiind cunoscută drept Ajunul Nașterii Domnului, una dintre cele mai încărcate spiritual zile din întregul an bisericesc. Este momentul de hotar dintre așteptare și împlinire, dintre post și sărbătoare, dintre liniște și bucuria marelui praznic al Crăciunului.
Miercuri, 24 decembrie 2025, Biserica Ortodoxă o pomenește și pe Sfânta Muceniță Eugenia, o sfântă mai puțin cunoscută publicului larg, dar cu o viață impresionantă, plină de credință, curaj și jertfă. Povestea ei este una aparte, marcată de renunțare, smerenie și mucenicie pentru Hristos.
Calendar ortodox 24 decembrie 2025 – Ajunul Crăciunului
În tradiția Bisericii Ortodoxe, Ajunul Crăciunului este o zi de pregătire sufletească și trupească. Credincioșii sunt chemați la cumpătare, rugăciune și reculegere, rememorând așteptarea venirii Mântuitorului în lume. Este ultima zi a Postului Crăciunului, iar rânduiala bisericească recomandă post aspru, până la apariția primei stele pe cer, simbol al Stelei de la Betleem care i-a călăuzit pe magi spre Pruncul Iisus.
Din punct de vedere liturgic, în Ajun se oficiază Ceasurile Împărătești, slujbe speciale ce cuprind psalmi, profeții și lecturi din Evanghelie, toate având ca temă Nașterea Domnului. Seara, în multe biserici, se săvârșește Vecernia unită cu Liturghia Sfântului Vasile cel Mare, o slujbă profundă, plină de semnificații, care pregătește comunitatea pentru marea sărbătoare a zilei următoare.
Ajunul Crăciunului este strâns legat și de tradițiile populare românești. Colindele vestesc Nașterea lui Hristos, iar copiii și tinerii merg din casă în casă pentru a aduce vestea cea bună, fiind răsplătiți cu mere, nuci, colaci sau dulciuri. În multe zone, masa din Ajun este una simplă, alcătuită din mâncăruri de post, dar încărcată de simboluri: grâul, colacii și fructele amintesc de belșug, viață și continuitate.
De asemenea, Ajunul este considerat o zi a curățeniei și a împăcării. Oamenii își pregătesc casele, dar mai ales inimile, lăsând în urmă supărările și conflictele, pentru a întâmpina Crăciunul cu sufletul ușurat. În credința populară, ceea ce faci în această zi are ecou peste întreg anul ce urmează, motiv pentru care se pune accent pe liniște, generozitate și gânduri bune.
Ce să nu faci în Ajunul Crăciunului: obiceiuri și credințe din tradiția populară
Ajunul Crăciunului este o zi cu o încărcătură spirituală profundă, considerată în tradiția românească un moment de hotar între așteptare și împlinire. Tocmai de aceea, bătrânii spuneau că anumite gesturi sau fapte făcute pe 24 decembrie pot influența norocul, sănătatea și liniștea casei pentru tot anul ce urmează. Iată ce este bine să NU faci în Ajunul Crăciunului, potrivit credințelor populare și rânduielilor nescrise.
Nu te certa și nu purta ranchiună
Ajunul este o zi a păcii și a împăcării. Se spune că dacă intri în Crăciun cu supărări, certuri sau vorbe grele, acestea se vor ține scai de tine tot anul. De aceea, este bine să eviți conflictele, să ierți și să lași în urmă neînțelegerile.
Nu da lucruri din casă
În multe zone ale țării, există credința că în Ajun nu este bine să împrumuți sau să dai din lucrurile casei – fie că este vorba de bani, mâncare sau obiecte. Se spune că odată cu ele „iese norocul din gospodărie” sau belșugul se risipește.
Nu munci peste măsură
Deși pregătirile sunt intense, tradiția spune că nu este bine să muncești excesiv în Ajun, mai ales după apusul soarelui. Spălatul rufelor, cusutul sau alte munci grele ar trebui evitate, pentru că ziua este dedicată liniștii și pregătirii sufletești.
Nu lovi și nu ridica mâna asupra nimănui
O superstiție veche spune că în Ajun nu este bine să dai cu palma sau cu pumnul, nici măcar în joacă. Se crede că fiecare lovitură se va întoarce sub formă de boli, răni sau necazuri în anul următor.
Nu mânca de dulce înainte de vreme
Ajunul este ultima zi a Postului Crăciunului, iar tradiția îndeamnă la cumpătare. Mulți credincioși țin post până la apariția primei stele pe cer, simbol al Stelei de la Betleem. Graba de a gusta mâncăruri de dulce este considerată lipsă de răbdare și respect față de sărbătoare.
Nu ignora colindătorii
A refuza colindătorii sau a închide ușa fără a-i primi este considerat un semn de rău augur. Colindele vestesc Nașterea Domnului, iar primirea lor aduce bucurie, belșug și protecție asupra casei.
Nu petrece ziua în zgomot și agitație
Ajunul Crăciunului este o zi a liniștii. Se spune că muzica prea tare, gălăgia sau petrecerile zgomotoase alungă pacea și binecuvântarea din casă. Este un timp potrivit pentru rugăciune, reflecție și apropiere de cei dragi.
Calendar ortodox 24 decembrie 2025. Sărbătorită și Sfânta Muceniţă Eugenia
Sfânta Eugenia era de origine romană, fiica lui Filip, un demnitar de rang înalt al Imperiului. Potrivit tradiției consemnate de crestinortodox.ro, tatăl ei a primit din partea împăratului o funcție importantă în Alexandria, unde s-a mutat împreună cu familia. Acolo, Eugenia, atrasă de credința creștină și dorind o viață dedicată lui Dumnezeu, a luat o decizie radicală.
Pe ascuns, tânăra și-a părăsit părinții, s-a îmbrăcat în haine bărbătești, și-a tuns părul și, însoțită de două slujnice credincioase, a fugit noaptea din casa părintească. Ajunsă la un episcop, a primit Sfântul Botez, luând numele de Eugeniu, pentru a nu-și dezvălui identitatea. Ulterior, s-a retras într-o mănăstire, unde a dus o viață de profundă asceză, dedicată rugăciunii, postului, privegherii și muncii neîncetate.
Viața Sfintei Eugenia
Prin viața ei curată și prin virtuțile dobândite, Eugeniu a devenit un adevărat exemplu pentru frații din mănăstire. Deși inițial a refuzat, la insistențele comunității monahale a acceptat să fie stareț, conducând obștea nu prin vorbe, ci prin puterea faptelor și a exemplului personal.
Viața Sfintei Eugenia a fost însă tulburată de un episod dramatic. O femeie pe nume Melantia, venită la mănăstire sub pretext de închinare, s-a îndrăgostit pătimaș de starețul Eugeniu. Prefăcându-se bolnavă, l-a chemat sub pretextul unei mărturisiri tainice. Când a rămas singură cu el și nu și-a putut satisface dorința, femeia, orbită de patimă și răutate, l-a acuzat pe nedrept.
Melantia s-a prezentat în fața prefectului cetății – care, fără să știe, era chiar tatăl Eugeniei – și l-a învinuit pe stareț de fapte rușinoase. Mânios, acesta a poruncit ca Eugeniu și monahii să fie aduși legați la judecată. În fața acuzațiilor, Eugenia a făcut un gest cutremurător: și-a rupt hainele, dezvăluindu-și identitatea adevărată și spunând cu îndrăzneală că este femeie și fiica judecătorului.
Mărturisirea ei i-a lăsat pe toți fără cuvinte. Dumnezeu a arătat atunci și dreptatea Sa: casa Melantiei a fost mistuită de foc căzut din cer, ca pedeapsă pentru minciună și nelegiuire.
Profund impresionat de cele întâmplate, tatăl Eugeniei a renunțat la dregătorii, avere și viața lumească, s-a botezat și a devenit păstor al creștinilor din Alexandria. Și-a încheiat viața ca mucenic, ucis de necredincioși pentru credința sa.
După moartea tatălui, Eugenia și mama ei au părăsit Alexandria și s-au întors la Roma. Aici, însă, persecuțiile împotriva creștinilor s-au intensificat. Împăratul a poruncit ca toți cei care nu aduceau jertfe idolilor să fie condamnați la moarte. Sfânta Eugenia, plină de dragoste pentru Hristos, a fost supusă mai multor chinuri. A fost legată de o piatră și aruncată în apă, dar a scăpat în chip minunat. În cele din urmă, a fost decapitată, primind cununa muceniciei și trecând cu bucurie la Domnul, pe Care Îl numea Mirele sufletului său.
Viața Sfintei Mucenițe Eugenia rămâne un exemplu puternic de credință neclintită, curaj și sacrificiu, fiind pomenită cu evlavie în Ajunul Crăciunului, ca model de dăruire totală lui Dumnezeu.
Sursa foto: crestinortodox
