Cum frigul poate crește riscul de infarct. Semnalele de alarmă pe care nu trebuie să le ignori, potrivit dr. Tudor Ciuhodaru

Medicul Tudor Ciuhodaru avertizează că temperaturile scăzute reprezintă un factor important de risc pentru apariția infarctului miocardic. Statistic, riscul de infarct crește cu aproximativ 2% pentru fiecare grad Celsius sub zero, motiv pentru care perioadele de ger pot deveni extrem de periculoase, mai ales pentru persoanele vulnerabile.

Citește și

S-a elucidat misterul. Au venit rezultatele finale ale necropsiei. De ce a murit, de fapt,...

Simptomele „clasice” ale infarctului

Unul dintre cele mai frecvente semne este durerea toracică tipică, localizată în zona precordială. Aceasta se manifestă ca o senzație intensă de:

• presiune sau constricție,
• arsură,
• greutate sau strângere în piept,
• uneori descrisă ca o durere „sfredelitoare”.

Durerea poate iradia către umărul și brațul stâng și persistă mai mult de câteva minute. Apariția acestui tip de durere necesită intervenție medicală de urgență.

Simptomele atipice care pot induce în eroare

Medicul atrage atenția că infarctul nu se manifestă întotdeauna prin durerea toracică clasică. Există și simptome nespecifice, reunite sub acronimul D.O.R., care sunt adesea subestimate:

D – digestive
Pot apărea greață, vărsături, dureri abdominale sau arsuri în capul pieptului, simptome confundate frecvent cu indigestia sau cu excesele alimentare.

O – osteo-articulare
Durerea sau disconfortul poate fi resimțit la nivelul brațelor, umerilor, gâtului sau spatelui. De multe ori, aceste manifestări sunt puse pe seama efortului fizic sau a problemelor articulare.

R – respiratorii
Printre acestea se numără senzația de lipsă de aer, sufocare, respirație dificilă sau sacadată, palpitații, amețeli, stare de leșin, oboseală accentuată ori transpirații abundente apărute brusc și fără legătură cu efortul depus.

Mesaje esențiale de reținut

Orice întârziere în diagnostic și tratament poate fi fatală. Intervenția rapidă este vitală în cazul infarctului. Chiar și în lipsa certitudinii, dacă există suspiciunea unui infarct, este obligatoriu consultul medical de urgență.

Categoriile cele mai expuse sunt bărbații cu vârste între 40 și 50 de ani, sedentari, care fac efort fizic intens în frig (de exemplu, curățarea zăpezii dimineața). La aceștia se adaugă fumătorii, persoanele cu diabet, colesterol crescut, exces ponderal sau boli cardiovasculare cunoscute.

Automedicația este extrem de periculoasă. Tratamentul „după ureche” în cazul infarctului poate avea consecințe letale. În concluzie, pe vreme rece, orice simptom suspect trebuie tratat cu maximă seriozitate. Recunoașterea rapidă a semnelor și solicitarea ajutorului medical pot face diferența dintre viață și moarte.

Cum să acorzi primul ajutor în caz de infarct. Pași esențiali care pot salva o viață

Infarctul miocardic este o urgență medicală majoră, iar intervenția rapidă poate face diferența dintre viață și moarte. De multe ori, primele minute sunt decisive, iar modul în care acorzi primul ajutor până la sosirea echipajului medical poate reduce semnificativ riscul de complicații grave.

1. Recunoaște rapid semnele infarctului

Primul pas este identificarea corectă a situației. Semnele frecvente includ durere puternică în piept, senzație de presiune sau arsură, durere care iradiază spre brațul stâng, umăr, gât sau spate, dificultăți de respirație, transpirații reci, greață, amețeli sau stare de slăbiciune accentuată. Chiar și simptomele atipice nu trebuie ignorate.

2. Apelează imediat serviciile de urgență

Sună de urgență la 112 și descrie clar simptomele. Nu aștepta să treacă durerea și nu încerca să transporți singur persoana la spital, decât dacă nu există altă opțiune. Ambulanța este dotată cu echipamente și medicamente vitale pentru primele momente ale infarctului.

3. Așază persoana într-o poziție sigură

Ajută persoana să se așeze într-o poziție semi-șezândă, cu spatele sprijinit și picioarele ușor îndoite. Această poziție reduce efortul inimii. Slăbește hainele strâmte, cum ar fi cravata, cureaua sau gulerul, pentru a facilita respirația.

4. Menține calmul și oferă sprijin emoțional

Panica agravează starea pacientului și solicită suplimentar inima. Vorbește calm, încurajează persoana să respire lent și regulat și asigur-o că ajutorul medical este pe drum.

5. Administrează aspirină, dacă este posibil

Dacă persoana este conștientă, nu este alergică și nu are contraindicații cunoscute, îi poți oferi o tabletă de aspirină (300 mg), rugând-o să o mestece. Aspirina ajută la subțierea sângelui și poate limita extinderea cheagului care blochează artera coronară. Nu administra alte medicamente fără indicație medicală.

6. Nu lăsa persoana să mănânce sau să bea

Evita administrarea de alimente, băuturi sau alcool. Acestea pot agrava situația sau pot crea dificultăți în cazul unei intervenții medicale de urgență.

7. Fii atent la pierderea cunoștinței

Dacă persoana își pierde cunoștința și nu mai respiră normal:

• verifică respirația,

• începe resuscitarea cardio-respiratorie (RCP) dacă știi cum,

• continuă manevrele până la sosirea echipajului medical.

Dacă există un defibrilator automat extern (AED) în apropiere, folosește-l conform instrucțiunilor vocale ale aparatului.

8. Nu părăsi persoana

Rămâi lângă pacient până la sosirea ambulanței, monitorizează-i starea și oferă echipajului medical toate informațiile relevante: momentul apariției simptomelor, medicația luată, afecțiunile cunoscute.

Ce NU trebuie să faci

• Nu amâna apelul la 112.

• Nu administra medicamente „după ureche”.

• Nu forța persoana să facă efort sau să meargă.

• Nu ignora simptomele, chiar dacă par să se amelioreze temporar.