Mirela Loșniță
Călin Georgescu, fost candidat la președinție și cunoscut pentru discursurile sale pro-ruse și pro-legionare, a fost trimis în judecată de Parchetul General pentru promovarea, în mod repetat, a cultului unor persoane condamnate pentru crime de război, genocid și crime împotriva umanității. Dosarul, deschis la începutul anului 2025, vizează o serie de apariții publice ale lui Georgescu în care acesta a elogiat figuri precum Ion Antonescu și Corneliu Zelea Codreanu, fondatorul Mișcării Legionare.
Călin Georgescu, trimis în judecată pentru promovarea cultului unor criminali de război
Deși comportamentul public al lui Georgescu, incluzând declarații și gesturi cu caracter fascist sau legionar, este documentat încă din 2020, ancheta penală a fost declanșată abia în 2025. Procurorii susțin că între 2020 și 2025, Georgescu a comis cinci acte materiale de promovare a ideilor și simbolurilor legionare și fasciste, în cadrul aceleiași rezoluții infracționale.
Potrivit rechizitoriului, inculpatul a promovat:
- idealul „omului nou”, regenerat printr-un proces mistic ortodox și eventual violent;
- ideea unui lider autoritar, salvator național;
- glorificarea trecutului interbelic și victimizarea poporului român;
- naționalismul cu accente religioase și mitice;
- cultul lui Ion Antonescu, condamnat pentru crime de război, căruia i-a reprodus discursurile și gesturile în public, inclusiv salutul legionar.
Un episod concret invocat de anchetatori este cel din 2 octombrie 2021, când Georgescu a ținut un discurs în Piața Universității în care a făcut salutul legionar în fața unei mulțimi de protestatari.
Comunicatul integral:
Procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a finalizat cercetările și a dispus trimiterea în judecată a unui inculpat, aflat sub măsura preventivă a controlului judiciar, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de promovarea, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de crime de război, precum şi fapta de a promova, în public, idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în formă continuată (5 acte materiale), faptă prevăzută de art. 5 din O.U.G. 31/2002, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal.
Din rechizitoriul întocmit în cauză a rezultat următoarea situație de fapt:
În perioada 16 iunie 2020 – 16 mai 2025, la diferite intervale de timp și în baza aceleiași rezoluții infracționale, la momentele temporale 16 iunie 2020, luna septembrie 2020, 02 octombrie 2021, 01 septembrie 2024 și 16 mai 2025, inculpatul a promovat în public, prin diverse mijloace, idei, concepţii și doctrine fasciste, legionare și xenofobe, precum:
• mobilizarea în masă a națiunii în vederea regenerării și renașterii acesteia prin palingeneză – crearea omului nou, sub cupola misticismului creștin ortodox, inclusiv prin acceptarea implicită a folosirii unor mijloace violente;
• necesitatea emergenței unui lider carismatic, predestinat și autoritar, apt să pună în operă acest proces;
• glorificarea excesivă a trecutului istoric prin contrast cu situația prezentă, caracterizată de afectarea profundă a demnității comunității naționale și de plasarea acesteia în sfera statutului de victimă, ca urmare a acțiunilor unor inamici ai statului, artificial identificați sub forma unor actori statali externi,
• ultranaționalismul populist având la bază un nucleu mitic creștin;
• cultul mareșalului Ion Antonescu, persoană condamnată definitiv pentru crime de război, elogiind persoana acestuia, prezentându-l drept erou național și reproducând, prin imitație, aproape până la identitate, nu doar cuvintele, ci și gesturile și tonul vocii sale și efectuând salutul legionar cu ocazia unui discurs susținut în fața unei mulțimi de protestatari la adresa restricțiilor impuse în contextul pandemiei de coronavirus, organizat în Piaţa Universităţii din Bucureşti, la data de 02 octombrie 2021.
Rechizitoriul a fost transmis Judecătoriei Sectorului 1 București, instanță competentă să judece cauza în fond.
Georgescu, în fața instanței pentru promovarea ideologiei fasciste
Rechizitoriul a fost înaintat Judecătoriei Sectorului 1 București. Călin Georgescu este judecat sub acuzația de promovare a cultului persoanelor vinovate de genocid, crime împotriva umanității și crime de război, precum și promovarea de idei fasciste și legionare, în formă continuată, conform OUG 31/2002.
Pe parcursul investigației, procurorii au documentat relații directe între Georgescu și promotori ai curentului neolegionar din România. Acesta a făcut declarații laudative despre Codreanu, Antonescu și alți lideri legionari, încercând să „normalizeze” percepția publică asupra mișcării, prezentând-o ca o formă de „purificare națională”.
În luna mai 2025, la o emisiune difuzată de Realitatea Plus, Georgescu a citat public din Corneliu Zelea Codreanu, după ce dosarul penal fusese deja deschis. În studio se afla și George Simion, lider AUR, care a zâmbit și a aprobat afirmațiile lui Georgescu, completându-l în direct. Incidentul a fost relatat de G4Media.
Ulterior, a devenit public că Georgescu era deja vizat de un nou dosar penal, care viza presupusa sa apartenență la o structură neolegionară. Conform anchetatorilor, aceasta ar fi avut intenția de a comite violențe împotriva evreilor, politicienilor și străinilor.
Călin Georgescu a fost susținut de AUR ca posibil candidat pentru funcția de prim-ministru în 2022, dar partidul a renunțat la această opțiune după ce ancheta penală a devenit publică. Totuși, el a continuat să fie activ politic și s-a înscris în cursa prezidențială din 2024.
Cu o zi înainte de alegeri, Georgescu a avut un discurs considerat de specialiști un „delir mistico-religios”, în stilul lui Codreanu. La acel moment, CCR a anulat scrutinul electoral pentru „vicii grave de procedură”, dar fenomenul extremismului a continuat să se manifeste cu intensitate în spațiul public.
Mișcarea legionară și trecutul ignorat de autorități
Mișcarea Legionară, fondată de Corneliu Zelea Codreanu, a fost responsabilă în perioada interbelică de asasinate politice, pogromuri și campanii de ură împotriva evreilor și minorităților. Printre victime se numără prim-miniștrii I.G. Duca și Armand Călinescu, dar și istoricul Nicolae Iorga.
Istoricul Daniel Citirigă a documentat felul în care Mișcarea Legionară a folosit crima ca instrument politic încă din 1924. Deși instanțele de atunci i-au achitat frecvent pe asasini, aceștia beneficiau de susținerea populară și complicitatea autorităților.
După 1990, fenomenul legionar a fost „cosmetizat”, potrivit istoricului Florin Anghel. Discursul antidemocratic și antisemit a fost ignorat sau chiar încurajat tacit de unele autorități, iar educația a contribuit la relativizarea vinovăției liderilor condamnați pentru crime împotriva umanității.
OUG 31/2002 interzice cultul persoanelor vinovate de crime de război și promovează sancționarea discursului fascist, legionar și antisemit. Cu toate acestea, timp de peste două decenii, autoritățile au închis ochii la apariția de statui, marșuri comemorative și discursuri radicale.
Instalarea în spațiul public a unor monumente care elogiază criminali de război, organizarea de tabere „haiducești” cu tematică legionară sau prezența politică a liderilor neolegionari nu au fost sancționate eficient de instituțiile statului.
George Simion, susținut de mișcarea neolegionară
Conform unor investigații G4Media și Info Sud-Est, George Simion a fost lansat în politică de fiica lui Gogu Puiu, fost legionar din Dobrogea, și a apărut în materiale video intonând cântece legionare. Simion a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale din 2025, fiind susținut de cercuri neolegionare.
Mișcarea neolegionară a avut rezultate bune în alegerile din 2024 și 2025, în special în regiunea Dobrogea, unde influența ideologiei este documentată în mai multe investigații jurnalistice.
G4Media a militat constant pentru eliminarea simbolurilor fasciste din spațiul public. De curând, publicația a lansat documentarul „Cine sunt extremiștii”, care analizează originile și manifestările curentului extremist postdecembrist. Cele trei episoade pot fi urmărite online.
În paralel, Veridica și Context.ro au publicat anchete despre structurile neolegionare din România și despre modul în care acestea susțin candidați politici, contribuie la radicalizarea discursului public și încearcă să rescrie istoria în mod periculos.
Trimiterea în judecată a lui Călin Georgescu reprezintă un pas important în aplicarea legii împotriva extremismului, dar și o recunoaștere tardivă a unei probleme ignorate sistematic. În contextul creșterii populismului, ultranaționalismului și al relativizării crimelor trecutului, cazul său ar putea deveni un test pentru statul român și pentru capacitatea instituțiilor de a apăra valorile democratice.
