Care a fost timpul de răspuns al autorităților în cazul exploziei din Rahova

Explozia devastatoare din cartierul Rahova, produsă vineri dimineață, 17 octombrie, a pus la grea încercare autoritățile din București. Deflagrația, care a distrus două etaje ale unui bloc de opt niveluri și a provocat moartea a trei persoane, a declanșat o mobilizare fără precedent a echipajelor de salvare. Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a transmis vineri că primele forțe de intervenție au ajuns la locul tragediei în doar șapte minute, la ora 09:15, iar la scurt timp a fost activat Planul Roșu de Intervenție pentru Municipiul București.

Citește și

Drama din viața eroului naționalei din meciul cu Austria. Prin ce momente cumplite a trecut...

Primele echipaje au ajuns în doar șapte minute

Potrivit comunicatului MAI, echipele de salvare au fost alertate imediat după producerea deflagrației. Primele echipaje de intervenție au ajuns la blocul afectat din Sectorul 5 la ora 09:15, la doar șapte minute de la momentul exploziei, care a fost înregistrată la ora 09:07.

„În acest moment sunt trei persoane decedate, 13 victime transportate la spital și două victime care au refuzat transportul la unitățile medicale. Salvatorii prezenți la fața locului au asigurat atât evacuarea locatarilor din imobilul afectat, cât și din imobilele din vecinătate, inclusiv 700 de elevi și 40 de cadre didactice din cadrul Liceului Teoretic ‘Dimitrie Bolintineanu’„, informează un comunicat al MAI transmis, vineri, Agerpres.

Răspunsul rapid al autorităților a fost considerat esențial în primele minute, când exista pericolul extinderii incendiului și al producerii unei prăbușiri parțiale. În urma intervenției prompte, peste 100 de persoane au fost evacuate în siguranță din zona de risc.

Mobilizare impresionantă a forțelor de intervenție

La locul tragediei s-au deplasat peste 500 de persoane din structurile de intervenție: 300 de cadre ale Inspectoratului pentru Situații de Urgență București-Ilfov (ISUBIF), 125 de jandarmi și 72 de polițiști din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București. În sprijin au fost aduse și două echipe canine specializate în căutare și salvare din cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU), care au verificat zona afectată de dărâmături pentru identificarea eventualelor victime rămase blocate sub resturi.

Planul Roșu de Intervenție, activat imediat după deflagrație

Pentru a gestiona numărul mare de victime și pentru a preveni agravarea situației, la nivelul Municipiului București a fost activat Planul Roșu de Intervenție. La ora 09:18, a fost constituită Grupa Specială de Coordonare la nivelul Direcției Generale de Jandarmi a Municipiului București, care a preluat conducerea operațiunilor complexe din teren.

Planul Roșu presupune mobilizarea tuturor resurselor disponibile — echipaje SMURD, ambulanțe, autospeciale de stingere și descarcerare, precum și echipe de suport logistic și medical.

„Intervenția a avut loc cu efective și mijloace considerabile. ISUBIF a acționat cu un dispozitiv format din 14 autospeciale de stingere, trei autospeciale pentru intervenții specifice, cinci echipaje de descarcerare, 36 echipaje SMURD și 14 echipaje medicale din cadrul Serviciului de Ambulanță București-Ilfov, cinci autospeciale pentru transport victime multiple, un punct de comandă mobil, un echipaj CBRN, un container multirisc pentru salvatori, un punct medical avansat, un dispozitiv de suport decizional mobil și un modul USISUM – Container Multirisc, precum și o dronă”, arată sursa citată.

Pe lângă acestea, au fost trimise la fața locului cinci autospeciale pentru transport victime multiple, un punct de comandă mobil, un echipaj CBRN (chimic, biologic, radiologic și nuclear), un container multirisc pentru salvatori, un punct medical avansat, un dispozitiv de suport decizional mobil și un modul USISUM – Container Multirisc, dotat cu echipamente speciale de căutare. De asemenea, o dronă a fost folosită pentru evaluarea zonei de la înălțime și pentru identificarea riscurilor de prăbușire.

Evaluarea structurii: blocul prezintă risc de colaps

După stingerea incendiului și evacuarea completă a locatarilor, specialiștii de la Inspectoratul de Stat în Construcții au realizat o primă evaluare a structurii de rezistență a imobilului. Concluzia preliminară a fost clară: există un risc semnificativ de prăbușire.

„Blocul este în pericol de colaps, motiv pentru care zona rămâne complet izolată. Se interzice accesul locatarilor în clădire pentru recuperarea bunurilor personale”, au anunțat reprezentanții autorităților.

În sprijinul acestei decizii a venit și șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, care a subliniat că intrarea în imobil ar fi extrem de periculoasă, întrucât structura a fost afectată de suflul exploziei și ar putea ceda în orice moment.

Restricții de circulație și recomandări pentru populație

Pentru siguranța cetățenilor, circulația în zona Calea Rahovei a fost restricționată pe mai multe tronsoane. Poliția Capitalei a anunțat închiderea traficului între Petre Ispirescu și rondul „Alexandria”, precum și pe strada Buzoieni, către Calea Rahovei. Începând cu ora 10:00, restricțiile au fost extinse între Șoseaua Progresului și Piața Rahovei.

Autoritățile le-au cerut locuitorilor din zonă să evite perimetrul afectat, să nu blocheze accesul autospecialelor de intervenție și să urmeze întocmai indicațiile forțelor de ordine.

„Populația este rugată să colaboreze cu echipele de intervenție, să nu se apropie de perimetrul de siguranță și să nu distribuie imagini cu victimele, din respect pentru familiile acestora”, a transmis Ministerul Afacerilor Interne.

Declarația ministrului Cătălin Predoiu: „Primele echipaje au ajuns în șapte minute”

Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a lăudat promptitudinea echipelor de intervenție și solidaritatea demonstrată de toate structurile MAI în fața acestei tragedii.

„Transmitem condoleanțe familiilor îndoliate și suntem alături de toate persoanele afectate. Le mulțumesc pompierilor, echipajelor medicale, polițiștilor și jandarmilor pentru intervenția promptă – primele forțe au ajuns la fața locului în șapte minute. Prioritățile rămân salvarea de vieți, securizarea zonei și informarea corectă a populației. Am dispus menținerea Planului Roșu până la stabilizarea situației și efectuarea tuturor verificărilor tehnice necesare”, a declarat ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, potrivit comunicatului.

Șeful MAI a precizat că toate instituțiile din subordine colaborează strâns pentru a asigura coordonarea intervenției și sprijinul necesar persoanelor afectate, inclusiv cazare temporară și asistență psihologică.

Ancheta este în desfășurare

Polițiștii din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, au deschis o anchetă pentru stabilirea cauzei exacte a deflagrației. Primele ipoteze indică o acumulare de gaze, însă specialiștii urmează să stabilească dacă a existat o defecțiune tehnică sau o intervenție neautorizată asupra instalației.

De asemenea, specialiștii ISU și cei ai companiei de distribuție a gazelor au început verificări extinse la toate blocurile din zonă, pentru a preveni alte incidente similare.

Explozia din Rahova a produs un val de emoție puternică în Capitală, iar autoritățile promit că vor continua eforturile pentru a sprijini victimele și pentru a preveni repetarea unor astfel de tragedii.

Explozia devastatoare care a zguduit vineri dimineață cartierul Rahova din București a ridicat numeroase întrebări legate de structura de rezistență a blocului afectat. Imobilul de opt etaje, din care două niveluri au fost distruse complet, a devenit centrul unei anchete complexe, în care specialiștii încearcă să afle cum o deflagrație produsă, cel mai probabil, din cauza unei acumulări de gaze, a putut provoca pagube atât de grave. În acest context, arhitectul și rectorul Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, Marian Moiceanu, a oferit o analiză detaliată asupra modului în care a fost construit blocul și asupra vulnerabilităților acestuia.

Blocul fusese proiectat după cutremurul din 1977

Potrivit arhitectului Marian Moiceanu, clădirea afectată ar fi fost ridicată după cutremurul major din 1977, moment care a schimbat radical regulile de proiectare în România. În urma acelei tragedii, care a dus la prăbușirea a numeroase imobile din Capitală, autoritățile și specialiștii în construcții au introdus norme mai stricte privind rezistența seismică și stabilitatea clădirilor.

„O singură imagine am apucat să văd de acolo. Pare a fi un bloc proiectat după 1977, după un concept care, dintr-o dată, a renunțat la vechile principii în care proiectarea se realiza în baza forțelor gravitaționale și a fost luat în calcul și un concept de rezistență la cutremur, împrumutat la momentul respectiv din Japonia și pentru care se lua pentru prima dată în calcul și forțele inerțiale din cutremur, vânt, explozii și așa mai departe. Din acest punct de vedere, o structură făcută după 1977, la un bloc atât de înalt, P+8, sigur a avut la bază un concept de proiectare care și acum este valabil. Fără cinism o spun: era un risc și mai mare dacă explozia avea loc la parter sau la etajele inferioare. A lovi o astfel de construcție la bază, pericolul e și mai mare.

Șocul acela, forța inerțială, a afectat nu numai acea zonă, locală, ci și în alte părți. Dar asta se poate constata văzând și făcând, deci vorbim despre o expertiză la fața locului. Pe măsură ce te depărtezi de acea zonă, pericolul ar putea să scadă”, a declarat Moiceanu pentru Ziare.com. 

El a subliniat că, din punct de vedere structural, imobilele construite după 1977 respectă norme moderne care țin cont de riscurile multiple la care o clădire poate fi supusă, inclusiv explozii.

Explozia a afectat grav structura de rezistență

Marian Moiceanu a explicat că forța deflagrației nu a acționat doar local, ci a generat efecte și în alte zone ale clădirii. „Șocul acela, forța inerțială, a afectat nu numai acea zonă, locală, ci și în alte părți. Dar asta se poate constata văzând și făcând, deci vorbim despre o expertiză la fața locului. Pe măsură ce te depărtezi de acea zonă, pericolul ar putea să scadă”, a precizat el.

Astfel, evaluarea detaliată a clădirii va fi esențială pentru a determina dacă blocul mai poate fi salvat parțial sau dacă demolarea completă este singura soluție sigură. Echipele de experți vor analiza integritatea stâlpilor, grinzilor și planșeelor, elemente cheie pentru stabilitatea unei clădiri înalte.

„Nu era o bombă cu ceas”. Clădirea putea rezista dacă nu apărea o explozie

Rectorul Universității de Arhitectură a subliniat că, în absența unor evenimente extreme precum cel de vineri, structura blocului ar fi fost una solidă, conformă cu normele de siguranță impuse după 1977.

„Dacă nu ar fi pericole de acest gen, explozii, aceeași construcție, deși se uzează – de multe ori, moral, dar și fizic – structura rezistă. În schimb, în momentul în care apare o explozie, în acel moment depinde unde se întâmplă. Dacă proiectarea a fost făcută după 1977, nu ar fi o problemă faptul că structura s-ar fi uzat și nu ar fi bună”, a explicat expertul. 

Afirmația specialistului contrazice teoriile potrivit cărora blocul ar fi fost o construcție vulnerabilă sau „o bombă cu ceas”. Potrivit acestuia, deși uzura în timp este inevitabilă, normele de rezistență structurală aplicate după 1977 asigură un grad ridicat de protecție împotriva cutremurelor și altor șocuri mecanice.

Ce se întâmplă cu structurile după zeci de ani de exploatare

Profesorul Moiceanu a explicat că orice imobil suferă, în timp, anumite deformări, chiar și în lipsa unor evenimente extreme.

„Sunt mulți actori implicați: proiectantul de rezistență, constructorul, beneficiarul. Dacă a respectat întru totul proiectul respectiv, care acum e verificat de diverse exigențe, experți, pericolul ca la cutremur să se întâmple ceva, e minim. Deși, atunci când se proiectează la cutremur, proiectanții iau în calcul un scenariu, care prin diverși coeficienți, amplifică aria de armătură, de beton etc. Tocmai ca să fie acoperitor. 

Dar un profesor celebru de la noi, domnul inginer Cișmigiu ne-a învățat că ‘nu ne ajunge tot aurul din lume să proiectezi o singură construcție care să reziste la cutremur și să nu aibă în timp deformări plastice’. Deformații apar, deci fisuri și crăpături. Dar una e să ai fisuri și crăpături și alta e să ai colaps. Pot exista chiar distrugeri de pereți care nu sunt foarte importanți. Cel mai important este ca în picioare să rămână stâlpii, grinzile și planșeele”, a mai punctat rectorul.

Astfel, prezența unor fisuri în pereți nu indică neapărat o structură nesigură. Ceea ce contează este ca elementele de rezistență să rămână intacte, chiar dacă anvelopa clădirii este afectată vizibil.

Explozia din Rahova readuce în prim-plan o problemă veche a marilor orașe: întreținerea și verificarea instalațiilor de gaze din blocurile vechi. Chiar dacă imobilul fusese construit după 1977, standardele de siguranță pot fi compromise dacă instalațiile interioare nu sunt verificate periodic sau dacă apar intervenții neautorizate.

În cazul blocului din Rahova, ancheta tehnică urmează să stabilească dacă deflagrația a fost cauzată de o instalație de gaz defectă, de o improvizație sau de lipsa verificărilor periodice. Cert este că, potrivit evaluării preliminare, suflul exploziei a fost suficient de puternic pentru a disloca elemente structurale și pentru a pune întreaga clădire în pericol de colaps.

Sursa foto: Arhivă