Redactia.ro
Home » Stil de viață » Care au fost, de fapt, reformele lui Alexandru Ioan Cuza

Care au fost, de fapt, reformele lui Alexandru Ioan Cuza

Alexandru Ioan Cuza

Alexandru Ioan Cuza a fost cel care a înfăptuit Mica Unire, când Moldova și Țara Româneasă s-au unit, în anul 1859, la data de 24 ianuarie. După venirea la putere, el a stabili o serie de reforme care au schimbat pentru totdeauna viața românilor.

Care au fost reformele lui Alexandru Ioan Cuza

După alegerea sa ca domn în ambele Principate, deși nu aceasta era dorința puterilor străine, Alexandru Ioan Cuza a început să ia măsuri în plan intern, pentru organizarea celor două teritorii pe care acum le administra. Astfel, el a început să ia o serie de reforme, în mai multe domenii de bază.

Pe 10 mai, Cuza a supus unui plebiscit un nou proiect de Constituţie, intitulată sugestiv Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris, şi o nouă lege electorală, ambele fiind aprobate prin vot covârşitor.

El a stabilit o nouă lege electorală, prin care avea largi puteri atât legislative, cât și executive. A transformat Parlamentul într-unul bicamaral și a format Consiliul de Stat.

Măsurile luate de domnitorul Alexandru Ioan Cuza

Legea electorală mărea și numărul persoanelor care puteau merge la vot, față de cum se întâmpla înainte.

În anul 1864, Alexandru Ioan Cuza a stabilit legea privind administrația. Astfel, satele şi cătunele se grupau în comune rurale; mai multe comune formau o plasă, iar mai multe plăşi formau un judeţ.

Tot în timpul lui Alexandru Ioan Cuza a luat naștere și Universitatea din București, sauŞcoala Naţională de Medicină Veterinară şi cea de Arte Frumoase. Tot Cuza a stabilit și gradele de învățământ și faptul că cel primar era obligatoriu și gratuit.

Dar, de departe cea mai controversată măsură pe care a luat-o Cuza a fost legea rurală. Astfel, claca era desființată, iar clăcașii deveneau proprietari ai terenurilor. Anul schimbării a fost 1864. Atunci, țăranii au fost împărțiți în fruntaşi, mijlocaşi şi pălmaşi şi au primit pământ prin despăgubire. După această reformă, au fost împroprietăriți, în total 406.429 ţărani cu 1.654.964 hectare.

De ce s-a luat această măsură binevoitoare? Foarte simplu. Pentru că erau proprietari, țăranii erau obligați să plătească contribuții la stat, astfel că numărul banilor de care dispunea Domnitorul era în creștere, datorită legii rurale.

Etichete: