Georgescu Dragos
Românii care obișnuiesc să se răcorească cu o bere rece în sezonul cald vor avea parte de o surpriză neplăcută la finalul verii. Guvernul condus de Ilie Bolojan a anunțat o nouă măsură fiscală care lovește direct în buzunarele consumatorilor: acciza la bere va fi majorată cu 10% începând cu data de 1 august 2025. În paralel, și TVA-ul aplicat acestui tip de produs va crește cu 2 puncte procentuale. Rezultatul? O explozie a prețurilor, resimțită nu doar la raft, ci și în întreaga industrie de profil.
Cât va costa o bere de la 1 august
Această decizie a stârnit o reacție dură din partea asociațiilor de profil, dar și din partea economiștilor care avertizează asupra consecințelor în lanț. Producătorii de bere din România, deja afectați de scăderea vânzărilor și de costurile în creștere, spun că măsurile sunt luate intempestiv și fără o consultare reală, în condițiile în care piața de bere se află la cel mai scăzut nivel din ultimele două decenii.
Potrivit noilor reglementări fiscale anunțate de Ministerul Finanțelor, acciza aplicată pentru bere va crește cu 10% de la 1 august. În plus, TVA-ul pentru acest tip de băutură se va majora cu încă 2%, în condițiile în care TVA-ul actual este deja aplicat la o rată standard. Cumulat, aceste creșteri duc la o povară fiscală totală de cel puțin 12% mai mare decât nivelul actual.
Producătorii de bere avertizează că această creștere va fi imediat reflectată în prețurile de pe rafturile magazinelor. Astfel, o sticlă sau o doză de bere care costă în prezent 5 lei ar putea ajunge la 5,60 lei sau chiar mai mult, în funcție de politica fiecărui retailer și de costurile suplimentare impuse de furnizori.
„Nu este doar o majorare a accizei. Este o presiune în cascadă, care include și creșterea TVA-ului, dar și efecte indirecte asupra costurilor de producție și distribuție. Este imposibil ca aceste majorări să nu fie resimțite de consumatori”, spun reprezentanții industriei.
Producătorii sunt revoltați: „Guvernul a schimbat regulile peste noapte”
Asociația Berarii României, care reunește cele mai mari companii din industria berii – printre care Heineken, Ursus Breweries, Bergenbier și altele – a reacționat ferm după anunțul făcut de Guvern. Potrivit reprezentanților asociației, aceste modificări vin după o majorare anterioară, aplicată în ianuarie 2025, când acciza a fost mărită cu 4,3%.
La acel moment, producătorii au agreat cu autoritățile un plan de creștere graduală a taxării, care să permită adaptarea treptată a pieței. Însă decizia de acum anulează acea strategie și pune presiune pe întreg sectorul, care nu a reușit încă să își revină după pandemie, inflație și scăderea consumului.
„Creșterile anunțate sunt bruște, disproporționate și vin într-un moment extrem de dificil pentru industrie. Avusesem un calendar agreat cu Guvernul privind creșterea taxelor, tocmai pentru a permite stabilitate și predictibilitate în piață. Acum ni s-a întors totul pe dos, peste noapte”, au transmis Berarii României.
Conform datelor statistice publicate de asociațiile de profil, piața berii din România a scăzut constant în ultimii ani. În 2024, volumul total de vânzări a fost cu 7% mai mic față de anul precedent, iar estimările pentru 2025 indică o posibilă contracție de până la 10%, ca urmare a noilor măsuri fiscale. În prezent, consumul de bere per capita în România este sub media europeană, iar această tendință de scădere pare să se accentueze.
Motivul? Un mix între inflație, scăderea puterii de cumpărare și noile reglementări fiscale. Pentru mulți consumatori, berea – un produs perceput ca accesibil și popular – devine tot mai greu de achiziționat în mod constant, mai ales în contextul în care alte produse de bază (alimente, energie, carburanți) s-au scumpit deja considerabil.
„Dacă și berea ajunge să fie un produs de lux, înseamnă că suntem într-o criză de consum reală. Mulți români vor renunța la ea sau vor trece la produse de o calitate mai slabă, ceea ce afectează întreaga industrie și lanțul de aprovizionare”, avertizează analiștii economici.
Impactul asupra economiei locale: locuri de muncă, furnizori și agricultură
Industria berii nu este doar o componentă a consumului intern, ci și un motor economic pentru mai multe sectoare. Producătorii de bere colaborează cu agricultori locali pentru materia primă, cu transportatori, distribuitori și lanțuri de magazine. O scădere a consumului înseamnă, implicit, o scădere a comenzilor, a producției și, în cele din urmă, o presiune asupra locurilor de muncă.
Potrivit estimărilor Asociației Berarii României, industria generează peste 60.000 de locuri de muncă directe și indirecte, în special în zonele rurale sau semi-urbane. Orice blocaj în piață afectează nu doar vânzările, ci și investițiile planificate, modernizările de echipamente și diversificarea ofertei de produse.
„Nu este vorba doar despre scumpirea unei băuturi. Este o reacție în lanț care lovește în zeci de mii de familii. Dacă scade producția, scad comenzile către agricultori, furnizori de ambalaje, distribuitori. Totul este interconectat”, explică specialiștii din industrie.
Executivul condus de Ilie Bolojan și-a motivat decizia prin necesitatea de a aduce mai mulți bani la bugetul de stat, în contextul deficitului bugetar aflat la cote ridicate. Potrivit Ministerului Finanțelor, măsurile de creștere a accizei și TVA-ului aplicat berii ar urma să aducă încasări suplimentare de peste 300 de milioane de lei până la finalul anului.
„Este o măsură fiscală justificată de nevoia de consolidare bugetară. În contextul actual, fiecare sector trebuie să contribuie echitabil. Industria berii are marje comerciale importante și poate susține aceste ajustări”, se arată într-un comunicat transmis de Guvern.
Această explicație nu a reușit, însă, să calmeze spiritele în rândul producătorilor, care spun că este incorect să fie penalizați într-o perioadă în care, dimpotrivă, ar avea nevoie de susținere pentru a-și reveni.
Românii se tem de noi scumpiri în lanț
În rândul consumatorilor, anunțul a fost primit cu neîncredere și nemulțumire. Berea este una dintre cele mai consumate băuturi alcoolice din România, fiind prezentă în gospodării, pe terase și la evenimente sociale. Pentru mulți, este o alegere cotidiană, nu un produs de lux. Creșterea prețurilor va duce, spun oamenii, la reduceri de consum și la înlocuirea mărcilor consacrate cu alternative mai ieftine sau produse nealcoolice.
„Dacă până acum luam 4-5 beri pentru weekend, probabil că o să iau 2. Nu mai facem risipă. Nu ne permitem să plătim accize și taxe peste taxe pentru orice produs”, spune un consumator din București.
Există și voci care avertizează că unii comercianți ar putea profita de context pentru a majora și mai mult prețurile, sub pretextul noilor reglementări fiscale. Astfel, românii ar putea vedea la raft scumpiri de peste 15% în următoarele luni, dacă situația nu este atent monitorizată.
Ce urmează pentru industria berii? Scenarii posibile
Pe termen scurt, este clar că piața va traversa o perioadă de ajustare. Unii producători vor încerca să absoarbă o parte din costuri pentru a-și păstra clienții, în timp ce alții vor majora prețurile. Brandurile mici și producătorii locali vor fi, probabil, cei mai afectați, neavând aceeași forță financiară pentru a rezista șocurilor fiscale.
În paralel, se așteaptă și o reconfigurare a comportamentului consumatorilor: vor cumpăra mai puțin, vor căuta reduceri, vor opta pentru variante de ambalaj mai mici sau vor migra spre alte tipuri de băuturi. În tot acest context, Guvernul va trebui să monitorizeze atent efectele și să fie pregătit să revizuiască măsurile, dacă impactul economic și social se dovedește mai grav decât anticipat.
Pentru moment, însă, un lucru este cert: de la 1 august 2025, berea va costa mai mult în România. Iar această scumpire nu este doar o ajustare de preț, ci un simptom al unui sistem fiscal tot mai încărcat, într-o economie care deja dă semne de fragilitate.. Clipe care au devenit veșnicie.
