Redactia.ro
Home » Știri » Catastrofa de la Ciurea, cel mai grav accident feroviar din istoria României

Catastrofa de la Ciurea, cel mai grav accident feroviar din istoria României

accident feroviar

Cel mai grav accident feroviar din România și al treilea ca mărime la nivel mondial a avut loc în anul 1917, în perioada Primului Război Mondial, fiind cunoscut sub numele „Catastrofa de la Ciurea”. Peste 1.000 de persoane și-au pierdut viața în urma deflagrației. Trenul militar de etapă E-1, tractat de două locomotive și constituit dintr-o garnitură de 26 de vagoane, părăsise orașul Galați, după ce Brăila fusese ocupată de trupele germane, și se deplasa spre Iași.

Contraofensiva armatelor Puterilor Centrale și ocuparea Bucureștiului

Încă din perioada septembrie – octombrie 1916, odată cu începerea contraofensivei armatelor Puterilor Centrale și ocuparea ulterioară a Bucureștiului, a început exodul unei mari părți a populației spre Moldova, numărul celor evacuați în acea perioadă fiind estimat la aproape un milion și jumătate de oameni, în contextul în care populația Vechiului Regat era de aproape opt milioane. Retragerea populației civile spre Moldova a avut ca imbold și refugierea guvernului și a casei regale la Iași.

În acest context istoric, numărul mare de soldați, atât români, cât și ruși, precum și de civili refugiați din teritoriile ocupate de armatele lui von Mackensen a determinat ca vagoanele să fie neîncăpătoare și să se călătorească chiar și pe acoperișurile vagoanelor, pe scări sau între tampoanele de legătură.

Porțiunea de cale ferată dintre Bârnova și Ciurea prezintă o pantă destul de abruptă. Deși în gara Bârnova, frânele trenului cu aer de tip Westinghouse au fost verificate și totul părea a fi în regulă, în timpul coborârii pantei, mecanicii primei locomotive au încercat să frâneze pentru reducerea vitezei, însă frânele de contrapresiune ale vagoanelor nu au funcționat.

Coliziunea din stația Ciurea

Din cauza supraîncărcării trenului, controlorii nu au putut ajunge la frânele de mână cu care erau echipate 23 din cele 26 de vagoane, astfel că, recepționând semnalele lansate de mecanicii locomotivei, angajații căilor ferate din stația Ciurea au activat un macaz pentru ca trenul să intre pe linia 2 și să se evite coliziunea cu vagoanele cu păcură care staționau pe linia 1. Cu toate acestea, din cauza vitezei foarte mari și a unghiului mare de cotire, doar locomotiva și încă un vagon au reușit să treacă pe linia 2, în timp ce celelalte vagoane au deraiat și au intrat în coliziune cu vagoanele cu păcură de pe linia 1.

În urma exploziei rezultate din impact și incendiului declanșat, foarte puține victime au mai putut fi identificate, cele neidentificate fiind aruncate într-o groapă comună din apropierea gării Ciurea. Mormântul există și în ziua de astăzi. În accident a pierit Vasile Cantacuzino, locotenent în armata română, fiul lui Matei B. Cantacuzino și a fost rănit istoricul Vasile Pârvan.

Anchetatorii cazului nu au oferit un răspuns oficial cu privire la evenimentul petrecut în gara Ciurea, astfel încât întrebări precum de ce frânele nu au putut fi acționate la coborâre, deși a existat o verificare în prealabil, sau de ce linia 1 era ocupată de cisternele cu păcură, când trebuia să fie liberă, rămân fără răspuns. Deși cauzele exacte nu au fost elucidate, se presupune că unul dintre pasagerii din primele două sau trei vagoane a închis robinetul de aer comprimat din greșeală, iar aerul nu s-a putut propaga către frânele celorlalte vagoane.

Loading...