Georgescu Dragos
O nouă măsură analizată de Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan riscă să provoace nemulțumire în rândul pensionarilor care continuă să lucreze în sistemul public. Executivul are în vedere interzicerea cumulului pensiei cu salariul în instituțiile de stat, o decizie care, dacă va fi adoptată, ar afecta aproximativ 10.000 de persoane.
Categoria de pensionari care vor pierde bani. Ilie Bolojan le-a pus gând rău și vrea să le taie din venituri
Măsura este inclusă într-un plan mai amplu de reorganizare și eficientizare a administrației publice și vine în contextul presiunilor legate de reducerea deficitului bugetar și de restructurarea aparatului birocratic. Deși nu este încă oficială, ideea este discutată serios la nivel guvernamental și ar putea deveni realitate în următoarele luni.
Măsura aflată în analiză ar presupune interzicerea posibilității de a cumula pensia cu salariul pentru persoanele care activează în instituții publice. Practic, pensionarii care s-au reîncadrat în posturi de la stat și care în prezent beneficiază simultan de venituri din pensie și salariu ar urma să aleagă între cele două surse de venit.
Această interdicție nu s-ar aplica în mediul privat, unde legislația permite, în continuare, cumularea fără restricții. Vizate ar fi doar posturile din administrația publică, sistemul bugetar, companiile de stat sau instituțiile subordonate autorităților centrale și locale.
Potrivit estimărilor făcute de Executiv, aproximativ 10.000 de persoane din întreaga țară s-ar afla în această situație — persoane ieșite la pensie, dar care ocupă în continuare funcții în sistemul public, de la consilieri și inspectori până la directori și angajați în administrația locală sau centrală.
Ilie Bolojan: „Trebuie să fie un criteriu moral, nu doar economic”
Premierul Ilie Bolojan a explicat că măsura nu vizează doar rațiuni financiare, ci și o chestiune de echitate și moralitate, mai ales în contextul reducerilor de personal care se prefigurează în sectorul public.
„Cred că, în condițiile în care în anumite instituții se vor face reduceri de personal – și acest lucru îl văd ca inevitabil în perioada următoare – ar fi cel puțin mai corect, din punct de vedere moral, ca cel care pleacă să fie un om care deja beneficiază de un câștig, de o pensie, ca urmare a pensionării anticipate, în loc să plece, să spunem, un tânăr care ar putea să rămână acolo”, a declarat premierul.
Astfel, Guvernul dorește să evite situațiile în care tinerii angajați, aflați la început de carieră, ar fi concediați în favoarea unor persoane pensionate care încasează deja un venit lunar asigurat. Măsura ar putea contribui la întinerirea sistemului public, o direcție susținută de noul Executiv și inclusă în planurile de reformă administrativă.
Un subiect sensibil care reaprinde vechi dispute
Cumulul pensiei cu salariul în sistemul public a fost de-a lungul anilor un subiect de dezbatere publică intensă. Există voci care consideră că această practică creează inechități și privilegii, în timp ce altele susțin că pensionarii care rămân activi aduc un aport valoros și au dreptul să muncească atât timp cât legea le permite.
În prezent, legislația permite cumulul pensiei cu salariul în sectorul public, fără limitări, cu excepția anumitor funcții de demnitate publică sau incompatibilitate prevăzute expres. Mulți foști funcționari publici, polițiști, profesori sau angajați din structurile militare continuă să activeze în instituții de stat după pensionare, încasând lunar atât pensia cât și salariul.
În viziunea Guvernului Bolojan, această situație nu mai este sustenabilă, mai ales în condițiile în care statul trebuie să reducă cheltuielile bugetare și să optimizeze activitatea instituțiilor.
Ce argumente aduce Executivul pentru această măsură
Oficialii guvernamentali susțin că:
Bugetul public este împovărat, iar resursele trebuie redistribuite în mod echitabil;
Pensionarii reangajați ocupă posturi ce ar putea fi ocupate de tineri, care altfel rămân șomeri sau părăsesc țara;
Cumulul pensiei cu salariul creează dezechilibre în sistemul public și transmite un semnal negativ pentru restul populației;
În majoritatea statelor UE există restricții similare sau mecanisme de control al acestei practici.
Mai mult, Guvernul susține că interdicția ar trebui să fie valabilă doar pentru posturile remunerate din bani publici, tocmai pentru a lăsa libertatea de alegere celor care doresc să muncească în mediul privat, după ieșirea la pensie.
Impactul economic estimat: economii la buget, dar și tensiuni sociale
Dacă măsura va fi adoptată, Guvernul estimează că ar putea realiza economii anuale de zeci de milioane de lei, în funcție de salariile celor vizați. În același timp, impactul social și politic nu este deloc de neglijat.
Sindicatele din administrația publică și din învățământ au semnalat deja că o astfel de decizie ar putea fi percepută ca discriminatorie și ar putea duce la pierderea unor cadre cu experiență, greu de înlocuit pe termen scurt.
Mai mult, există riscul contestării măsurii în instanță, dacă aceasta nu este fundamentată clar și aplicată uniform. Unele organizații ale pensionarilor consideră că dreptul de a cumula veniturile nu ar trebui îngrădit, iar orice interdicție ar trebui să fie temporară și motivată de o urgență națională.
Precendent legislativ și posibile forme ale măsurii
Nu este pentru prima oară când ideea de a limita cumulul pensiei cu salariul în sectorul public este luată în calcul. Și în trecut, alte guverne au analizat această opțiune, însă de fiecare dată au renunțat din cauza presiunilor politice sau a deciziilor Curții Constituționale, care a cerut justificări solide pentru restrângerea unor drepturi economice.
În forma actuală, Guvernul ar putea adopta una dintre următoarele variante:
Interzicerea totală a cumulului pensie-salariu în instituțiile publice;
Limitarea cumulului doar pentru anumite funcții sau niveluri de venit;
Acordarea unei perioade de tranziție, pentru ca persoanele afectate să poată opta sau să se retragă gradual;
Exceptarea unor categorii (cadre didactice, medici, personal militar specializat etc.) unde lipsa de personal este cronică.
Totul depinde de forma finală a actului normativ și de modul în care vor fi definite criteriile de aplicare.
Formațiunile politice din opoziție au reacționat deja la ideea avansată de premierul Bolojan. Reprezentanții AUR și USR susțin că Guvernul lovește din nou în categoriile vulnerabile, fără să reformeze adevăratele surse de risipă bugetară.
„În loc să taie sinecurile și posturile politice inventate pentru apropiați, Guvernul Bolojan preferă să se răzbune pe pensionarii activi. E nedrept și lipsit de viziune”, a declarat un deputat USR.
De cealaltă parte, unele federații sindicale din învățământ și sănătate solicită clarificări urgente din partea Executivului și avertizează că eliminarea bruscă a cumulului ar putea duce la blocaje în activitate, în special în zonele unde lipsa de personal este deja cronică.
Ce urmează și când ar putea intra în vigoare o astfel de măsură
Până în prezent, Guvernul nu a adoptat o decizie oficială în acest sens, dar discuțiile avansate indică faptul că un proiect de act normativ ar putea fi pus în dezbatere publică în următoarele săptămâni.
Este posibil ca măsura să fie aplicată începând cu anul 2026, dacă va fi aprobată în cursul acestui an, tocmai pentru a oferi o perioadă de tranziție rezonabilă celor vizați.
Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor lucrează în prezent la simulări de impact și la definirea categoriilor care ar putea fi exceptate sau pentru care s-ar aplica măsuri de protecție temporare.
