Loredana Ionescu
Tot mai mulți români aleg în 2025 să-și păstreze economiile în numerar, în propria locuință. Într-un context economic perceput ca instabil, cu fluctuații ale pieței bancare și zvonuri privind posibile taxe suplimentare pe tranzacții, această alternativă devine tot mai atractivă. Deși pare o soluție sigură pentru unii, păstrarea banilor „la saltea” implică limite legale și riscuri semnificative, atât juridice, cât și de securitate.
Păstrarea banilor în casă, o practică în creștere
Din ce în ce mai mulți cetățeni, în special pensionari, aleg să renunțe la conturile bancare și să își țină economiile în locuință. Această tendință este alimentată de neîncrederea în sistemul bancar și de zvonuri care circulă frecvent în spațiul public, cum ar fi „taxarea plăților cu cardul” sau „impozitul pe sumele din conturile bancare”.
Este și cazul unei femei din Ploiești, care a decis să-și retragă toți banii din bancă după ce a auzit de la o rudă că urmează să fie introdusă o taxă pentru utilizarea cardului. „Așa sunt sigură că nu mi-i ia statul”, a spus aceasta, exprimând temerea larg răspândită că autoritățile vor impune noi contribuții pe economii, potrivit RTV.
Ce spune legea despre numerarul păstrat în locuință
Deși nu există o prevedere clară care să interzică păstrarea banilor acasă, legislația privind prevenirea spălării banilor și combaterea finanțării terorismului stabilește anumite limite. Conform acestor reglementări, orice sumă mai mare de 10.000 de euro păstrată în numerar, fără documente justificative, poate ridica suspiciuni din partea autorităților fiscale, dar nu este ilegal. Legea nu prevede, de fapt, o limită, conform sursei citate.
Practic, această sumă funcționează ca o limită neoficială. Dacă Fiscul identifică o sumă mai mare în timpul unui control, fără acte care să dovedească proveniența legală a banilor, aceștia pot fi confiscați, iar persoana respectivă poate fi anchetată pentru posibile infracțiuni economice, precum evaziunea fiscală sau spălarea de bani.
Riscurile reale ale banilor ținuți „la saltea”
Dincolo de eventualele probleme legale, păstrarea banilor în locuință implică și riscuri majore. Printre cele mai importante se numără:
1. Furtul. Locuințele în care se păstrează sume mari de bani devin ținte preferate pentru hoți. Deși unele persoane se bazează pe ascunzători „ingenioase”, infractorii au metode tot mai sofisticate de a identifica astfel de locuri.
2. Calamități. În cazul unui incendiu, inundație sau cutremur, banii păstrați fizic pot fi distruși complet. Focul și apa pot compromite bancnotele iremediabil, iar spre deosebire de alte bunuri, banii ținuți în casă nu sunt acoperiți de nicio poliță de asigurare.
3. Confiscarea sumelor nejustificate. În lipsa unor documente clare privind proveniența banilor, aceștia pot fi confiscați de autorități. Mai mult, o simplă sesizare anonimă poate declanșa un control fiscal, în urma căruia se poate ajunge la sancțiuni și la implicarea altor instituții de control.
Suma recomandată pentru păstrare în casă
Specialiștii în domeniul financiar recomandă păstrarea unei sume moderate, între 500 și 1.000 de lei, pentru cheltuieli urgente. Restul banilor ar trebui ținuți în conturi bancare sau direcționați către instrumente de economisire sigure, precum titluri de stat sau depozite bancare garantate.
Această recomandare vine în contextul în care numerarul nu produce dobândă, este expus riscurilor și, după un anumit prag, poate atrage atenția autorităților.
Scăderea încrederii în sistemul bancar: date oficiale
În primul trimestru al anului 2025, peste 300.000 de români și-au lichidat depozitele bancare, alegând alte forme de păstrare sau investire a banilor. Conform datelor publicate de economica.net, la sfârșitul anului 2024 erau înregistrați 15.356.705 deponenți persoane fizice, iar până la finalul lunii martie 2025 acest număr a scăzut la 15.040.555, înregistrând o diminuare de 316.150 de persoane, anunţă economica.net.
Valoarea totală a depozitelor a scăzut cu 2,18 miliarde de lei în aceeași perioadă. Mai mult, numărul persoanelor care dețineau depozite de peste 100.000 de euro – pragul garantat de stat prin Fondul de Garantare – a scăzut cu 1.654 de persoane.
În cazul persoanelor juridice, scăderea a fost și mai vizibilă: numărul firmelor cu conturi active a scăzut cu peste 11.000, iar soldul total al depozitelor acestora s-a redus cu 89 de milioane de lei.
Zvonuri despre taxe pe bani din conturi
La finalul anului 2024, în spațiul public a circulat o informație falsă conform căreia, din 2025, ANAF ar urma să perceapă o taxă de 10% pe banii aflați în conturile bancare. În realitate, Agenția Națională de Administrare Fiscală a clarificat rapid situația, explicând că nu se percep taxe pe sumele existente în cont, ci doar pe veniturile generate de acestea, cum ar fi dobânzi sau dividende.
Taxa de 10% se aplică doar în cazul în care veniturile din investiții, cumulate cu alte surse de venit (de exemplu, drepturi de autor, chirii, activități agricole), depășesc pragurile de 6, 12 sau 24 de salarii minime brute pe an.
Pentru claritate, ANAF a dat și exemple: dacă o persoană obține doar venituri din dobânzi în valoare de 25.000 lei pe an, atunci contribuția CASS de 10% este aplicabilă, conform grilei aferente plafonului de 6 salarii minime. În acest caz, suma datorată ar fi de 1.980 lei.
Agenția Națională de Administrare Fiscală explică: „Contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) se datorează pentru veniturile din investiții, cum ar fi dobânzile obținute din economiile bancare, dividendele, câștigurile de pe piața de capital, etc., dacă prin cumulare cu alte categorii de venituri (e.g. venituri din drepturi de proprietate intelectuală, agricultură, alte surse) se depăşeşte pragul anual de 6, 12 sau 24 salarii minime brute pe ţară”.
Ce recomandă experții financiari
Economiștii susțin că păstrarea banilor „la saltea” poate avea sens în anumite condiții – de exemplu, pentru sume mici, necesare în situații de urgență, într-o zonă fără acces facil la ATM-uri. În rest, însă, păstrarea numerarului acasă este riscantă și adesea contraproductivă.
Alternativa sigură rămâne contul bancar garantat de stat, în limita a 100.000 de euro per deponent per bancă, dar și titlurile de stat, care oferă randamente anuale fără comisioane bancare și sunt garantate de Ministerul Finanțelor.
Pentru cei interesați de diversificarea economiilor, există opțiuni precum fondurile mutuale, conturile de economii cu dobândă variabilă sau planurile de economisire pentru copii, care sunt mai greu de lichidat imediat, dar mult mai sigure și eficiente pe termen lung.
Astfel, deși legea nu interzice deținerea numerarului în casă, orice sumă mai mare de 10.000 de euro fără justificare legală poate atrage consecințe. Iar riscurile – de la furt și incendii până la suspiciuni fiscale – nu sunt deloc de neglijat.
Sursa foto: Arhivă
