Mirela Loșniță
Într-o eră în care digitalizarea și plățile electronice domină tot mai mult peisajul financiar, numerarul pare să-și piardă terenul în fața aplicațiilor mobile și a cardurilor contactless. Cu toate acestea, păstrarea banilor lichizi în casă rămâne o practică frecventă în România, motivată de nevoia de siguranță, autonomie și control direct asupra propriilor finanțe. Însă această alegere vine cu riscuri, dar și cu anumite limite legale pe care fiecare trebuie să le cunoască.
Câți bani poți ține în casă fără să-i declari
Pentru mulți oameni, independența față de tehnologie reprezintă un argument solid în favoarea numerarului. Fără internet, aplicații bancare sau grija bateriei descărcate, banii cash sunt întotdeauna la dispoziție. În caz de pene de curent, probleme tehnice bancare sau crize neprevăzute, accesul la numerar devine un element esențial de stabilitate.
Un alt motiv des invocat este controlul mai eficient al cheltuielilor. Atunci când ai în portofel o sumă fixă pentru cumpărături, vizibilitatea fizică a banilor te face să devii mai conștient de ritmul în care cheltui și de momentul în care trebuie să te oprești. În comparație, o aplicație digitală sau un card poate încuraja achiziții impulsive, pentru că „nu vezi” efectiv banii care pleacă.
Potrivit experților financiari, este prudent să ai acasă o rezervă de numerar echivalentă cu 3–6 luni de cheltuieli lunare. Această sumă poate deveni salvatoare în cazuri precum pierderea locului de muncă, blocaje bancare, urgențe medicale sau chiar situații geopolitice instabile. Totuși, suma trebuie să fie realistă, justificabilă și păstrată în condiții sigure, pentru a evita pierderi sau suspiciuni inutile.
Care este limita legală de numerar pe care o poți deține în casă
În România, nu există o lege care să stabilească un plafon clar pentru suma de bani pe care o poți păstra în locuință. Teoretic, poți avea orice sumă, atâta timp cât banii sunt dobândiți legal, nu sunt implicați în activități ilicite și pot fi justificați în fața autorităților.
Însă, în practică, lucrurile devin mai complicate. Începând cu sumele mai mari de 1.000 de euro, orice retragere bancară poate atrage atenția Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF). Băncile sunt obligate să raporteze tranzacțiile suspecte sau operațiunile de retragere masivă de numerar, iar în cazul unor sume ridicate, se pot declanșa verificări suplimentare.
De asemenea, dacă dorești să retragi numerar de la bancomat, trebuie să știi că limita zilnică este, în general, de 3.000 de euro, echivalent în lei, în funcție de banca emitentă a cardului. Pentru sume mai mari, este nevoie de notificare prealabilă și, în unele cazuri, de aprobări speciale din partea băncii.
Deținerea unor sume mari în numerar acasă implică mai multe riscuri – de la furturi și incendii, până la pierderi de valoare din cauza inflației. Spre deosebire de un depozit bancar, unde economiile pot genera măcar o dobândă minimă (în jur de 1% în multe cazuri), banii cash stagnează și își pierd, treptat, puterea de cumpărare scrie romaniatv.
În plus, în cazul unui control fiscal sau al unei anchete, lipsa justificării pentru sume mari de bani poate duce la probleme serioase. Autoritățile pot considera respectivele fonduri suspecte, mai ales dacă nu pot fi explicate prin venituri legale.
Cum stau lucrurile în alte țări europene
În alte state membre ale Uniunii Europene, regulile privind numerarul sunt mult mai stricte. De exemplu:
- În Spania, este interzis transportul a peste 100.000 de euro în numerar, fără declarație oficială prealabilă.
- În multe țări, plățile cash care depășesc 1.000 de euro sunt interzise prin lege, pentru a preveni spălarea banilor sau evaziunea fiscală.
- În Italia, plafonul maxim pentru o tranzacție în numerar este de 5.000 de euro, iar încălcarea limitei atrage sancțiuni severe.
Aceste măsuri fac parte dintr-un plan amplu de combatere a economiei subterane, dar și de stimulare a digitalizării sistemului financiar.
