Grigore Madalina
Decizia Curții Constituționale privind reforma pensiilor speciale rămâne blocată, după ce unul dintre judecătorii CCR ar fi ales să intre în concediu chiar înaintea ședinței considerate decisive. Situația creează un nou impas într-un dosar extrem de sensibil, cu impact direct asupra fondurilor europene pe care România riscă să le piardă.
Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, judecătorul CCR Gheorghe Stan, cunoscut pentru opoziția sa față de reforma pensiilor magistraților, ar fi intrat în concediu înaintea unei ședințe deja amânate de mai multe ori. În lipsa participării tuturor judecătorilor necesari, Curtea nu poate lua o decizie finală, ceea ce duce automat la o nouă amânare.
Decizia privind pensiile magistraților, blocată din nou
Reforma pensiilor speciale a ajuns într-un punct critic, după ce ședința Curții Constituționale fusese deja amânată de patru ori. Surse apropiate CCR susțin că judecătorul Gheorghe Stan ar fi părăsit sala de deliberări încă de la finalul anului trecut, tocmai pentru a împiedica adoptarea unei decizii, iar acum ar fi intrat oficial în concediu.
În lipsa unui judecător CCR care să participe la dezbateri, Curtea nu poate pronunța o hotărâre, ceea ce menține blocajul instituțional. Astfel, în ședința programată pentru ziua următoare este de așteptat să fie anunțată o nouă amânare.
Contestații și tensiuni juridice în paralel
Între timp, Curtea de Apel București urmează să judece contestația depusă de avocata AUR Silvia Uscov, care solicită suspendarea și anularea decretului de numire a judecătorului CCR Dacian Dragoș, numit de președintele Nicușor Dan.
O eventuală suspendare a acestuia ar putea complica și mai mult situația de la CCR, unde raportul de forțe este deja extrem de fragil. În prezent, potrivit surselor citate, o majoritate de 5 la 4 judecători ar fi favorabilă reformei pensiilor speciale, iar Dacian Dragoș se numără printre cei care susțin adoptarea legii.
De cealaltă parte, patru judecători se opun reformei, printre aceștia aflându-se și Gheorghe Stan. Absența oricăruia dintre judecători poate bloca complet luarea unei decizii.
România riscă să piardă 231 de milioane de euro din PNRR
Blocajul de la Curtea Constituțională are consecințe directe asupra finanțării europene. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a confirmat că România se află în pericol de a pierde 231 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență, bani nerambursabili, dacă jalonul privind reforma pensiilor speciale nu este îndeplinit.
„Sunt într-adevăr 231 de milioane de euro, bani nerambursabili, pe componenta de grant din PNRR. Niciodată n-am pierdut, până acum, de la începutul PNRR-ului, niciun euro. Dar acești bani sunt condiționați de adoptarea acestei reforme a pensiilor speciale”, a declarat ministrul.
Acesta a explicat că amânările succesive ale CCR au dus la neîndeplinirea jalonului 215 din PNRR, iar Comisia Europeană a transmis deja că nu consideră jalonul îndeplinit.
Termene ratate și avertismente de la Comisia Europeană
Potrivit lui Dragoș Pîslaru, termenul-limită pentru îndeplinirea jalonului a fost 28 noiembrie, iar de atunci România a avut la dispoziție aproximativ două luni pentru a clarifica situația. Din cauza amânărilor repetate ale deciziei CCR, Comisia Europeană a reconfirmat oficial că jalonul nu este considerat îndeplinit.
„Oficial, nu este nimic pierdut până nu ai scrisoare oficială că e pierdut. În discuția formală de vineri, Comisia ne-a spus că jalonul nu e îndeplinit și că banii nu pot fi recuperați de România”, a precizat ministrul.
Acesta a mai explicat că autoritățile române au întrebat dacă reforma ar mai putea fi acceptată chiar și cu întârziere, însă răspunsul primit a fost că situația trebuie clarificată oficial, inclusiv printr-o corespondență formală cu Curtea Constituțională.
Așteptări pentru data de 11 februarie
Guvernul și Comisia Europeană așteaptă acum ce se va întâmpla la următoarea ședință a Curții Constituționale, programată pentru 11 februarie. O nouă amânare ar putea însemna pierderea definitivă a celor 231 de milioane de euro, în timp ce adoptarea reformei ar debloca unul dintre cele mai sensibile jaloane din PNRR.
În lipsa unei decizii clare, România rămâne într-o situație de incertitudine juridică și financiară, cu efecte directe asupra bugetului și credibilității în fața partenerilor europeni.
